Bombardamentele din noaptea de marţi spre miercuri, care au vizat în specia regiuni din Vestul îndepărtat de front, s-au soldat cu 26 de morţi, între care trei copii, şi 92 de răniţi în oraşul Ternopil, unde un jurnalist al AFP a văzut două imobile cu ultimele etaje distruse, scrie Agerpres.
Dar în pofida apelurilor de a întări presiunea asupra Moscovei, noul plan american pare să reia condiţiile maximale avansate în trecut de Rusia, exigenţe denunţate de autorităţile ucrainene pentru că ar fi echivalente cu o capitulare, a declarat un înalt responsabil ucrainean sub acoperirea anonimatului.
Propunerea include „recunoaşterea anexării Crimeei şi a altor regiuni ocupate de Rusia” şi „reducerea armatei la 400.000 de persoane”, a declarat această sursă. Ucraina ar trebui de asemenea să renunţe la toate armele sale cu rază lungă de acţiune.
„O nuanţă importantă este că nu înţelegem dacă este vorba cu adevărat de un plan Trump” sau al „anturajului său”, a adăugat înaltul responsabil ucrainean.
Media americană Axios a relatat anterior că Washingtonul şi Moscova lucrează în secret la un plan pentru a pune capăt războiului declanşat de Moscova împotriva statului vecin în urmă cu aproape patru ani. Kremlinul a refuzat să comenteze aceste informaţii.
Între timp, secretarul armatei americane, Daniel Driscoll, s-a întâlnit la Kiev cu şeful statului major al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski.
„Am subliniat încă o dată că întărirea protecţiei spaţiului aerian ucrainean, extinderea capacităţilor noastre de a lovi la mare distanţă ţintele militare duşmane, precum şi menţinerea şi stabilizarea liniei frontului vor slăbi potenţialul ofensiv al adversarului şi îl vor constrânge în final să accepte o pace justă”, a postat Sîrski pe Telegram, fără a menţiona noul plan american.
Rusia, care ocupă circa 20% din Ucraina, cere ca aceasta să-i cedeze cinci regiuni şi să renunţe la aderarea la NATO. Kievul refuză şi cere desfăşurarea de trupe occidentale pe teritoriul rămas sub controlul său, ceea ce Rusia consideră inacceptabil.
De la revenirea sa la putere la începutul anului, Donald Trump s-a prezentat drept un mediator cu Moscova pentru acest conflict, în condiţiile în care Washingtonul a fost un susţinător militar şi financiar major al Kievului în ultimii patru ani.
Eforturile sale nu au dus totuşi la o încetare a ostilităţilor. Declarându-se nemulţumit mai întâi de Volodimir Zelenski, iar apoi de Vladimir Putin, el a adoptat în cele din urmă în octombrie sancţiuni împotriva sectorului petrolier rusesc.
Preşedintele Volodimir Zelenski s-a aflat în Turcia miercuri, unde a încercat în zadar să relanseze negocierile de pace. Dar la finalul unei întâlniri cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan la Ankara, el nu şi-a putut exprima decât speranţa într-o reluare a schimburilor de prizonieri de război cu Rusia „până la sfârşitul anului”.
Această vizită, fără o prezenţă rusă, viza „reangajarea” SUA în procesul de pace, a declarat un responsabil ucrainean pentru AFP. Dar emisarul american Steve Witkoff nu a fost prezent, iar Rusia şi-a continuat loviturile asupra oraşelor şi infrastructurii energetice ucrainene.