Plan complex de acţiune împotriva războiului hibrid dus de Rusia împotriva Europei, anunţat de Germania

În faţa deputaţilor din Bundestag, Friedrich Merz a punctat din nou sabotajele, atacurile cibernetice, campaniile de dezinformare şi de spionaj atribuite Moscovei, în contextul în care incidentele s-au înmulţit în ţările UE de la invadarea Ucrainei în februarie 2022, scrie Agerpres.

„Nu vom lăsa societatea noastră liberă să fie destabilizată de atacuri hibride. De aceea, Consiliul Naţional de Securitate, pe care l-am creat recent, elaborează în prezent un plan de acţiune cuprinzător pentru combaterea ameninţărilor hibride, pe care îl va examina în câteva zile, în cadrul reuniunii sale constitutive”, a declarat liderul german.

„În ultimele săptămâni, s-au înmulţit încălcările spaţiului aerian european cu drone, în special la noi, în Germania”, a constatat Merz.

Preşedintele rus Vladimir Putin mizează pe „faptul că frica paralizează o societate liberă şi ne subminează voinţa de a acţiona cu hotărâre”. Însă „se înşeală: nu ne vom lăsa intimidaţi”, a afirmat cancelarul german.

Creat la sfârşitul lunii august, Consiliul Naţional de Securitate trebuie să coordoneze într-un mod mai eficient răspunsul Germaniei la provocările în materie de securitate şi să elaboreze strategii pe termen lung.

Prezidat de cancelar, acesta este compus din ministrul finanţelor, care este şi vicecancelar, miniştrii de interne, afacerilor externe, justiţiei, economiei, apărării, cooperării, digitalizării şi şeful cancelariei.

În acelaşi timp, cancelarul german a declarat că la viitoarea reuniune a Consiliului European va solicita Uniunii Europene să utilizeze activele ruseşti îngheţate în Occident pentru a acorda Ucrainei un împrumut de 140 de miliarde de euro (163 de miliarde de dolari) pentru a-şi finanţa eforturile de război, potrivit Reuters.

„Acordate în tranşe (aceste împrumuturi) ar garanta capacitatea de rezistenţă militară a Ucrainei pentru ani de zile, dacă ar fi necesar”, a insistat el în discursul său dedicat summitului din 22-24 octombrie, notează AFP.

La trei ani şi jumătate după invadarea Ucrainei de către Rusia, UE încă dezbate modul în care pot fi utilizaţi cei 210 miliarde de euro ai Băncii Centrale Ruse îngheţaţi de sancţiunile europene.

Căci europenii nu doresc să le utilizeze în mod direct, temându-se să creeze un precedent care ar submina încrederea în euro şi ar pune în pericol activele europene din străinătate.

Potrivit lui Merz, Kievul nu va trebui să ramburseze creditele decât după ce va primi despăgubiri din partea Rusiei şi numai în această condiţie Rusia şi-ar putea recupera în timp banii.

Acest plan este în consonanţă cu cel al preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a lansat ideea unui împrumut acordat Ucrainei, rambursabil după plata despăgubirilor.

Cancelarul Merz a recunoscut că este un lucru „ieşit din comun” de a crea un mecanism juridic viabil în acest sens, dar, în opinia sa, preşedintele rus Vladimir Putin trebuie să înţeleagă că „sprijinul nostru pentru Ucraina nu va înceta, ci va creşte”.

Aproximativ 210 miliarde de euro din activele Băncii Centrale Ruse sunt blocate în UE, iar o mare parte din aceste active, respectiv aproximativ 185 miliarde de euro, sunt sau vor ajunge la scadenţă în acest an şi sunt, prin urmare, disponibile sub formă lichidă, potrivit unui document al Comisiei transmis celor 27 de state membre, din care AFP a obţinut o copie în septembrie.

Totodată, Merz a apreciat că Uniunea Europeană ar trebui să înveţe din planul de pace pentru Gaza al preşedintelui american Donald Trump pentru a acţiona mai „hotărât” pe scena internaţională, conform DPA. „În această lume, care devine şi a devenit mai dură, se aplică următoarea regulă: numai forţa menţine pacea”, a spus Merz în acelaşi discurs susţinut în Bundestag.

„Europa trebuie să-şi valorifice oportunităţile cu mai multă hotărâre şi unitate şi să-şi folosească puterea pentru a schimba lumea în bine”, a declarat cancelarul german.