Plan de intervenţie pentru România – Zece decizii prioritare pentru energie, până în 2030 (AEI)

„România se sufocă sub povara energiei scumpe: pentru tot mai multe firme, explozia din ultimii doi ani a preţurilor la electricitate (112%), gaze (126%) şi combustibili (55%), împreună cu taxele împovărătoare (peste 26%), transformă fiecare zi de funcţionare într-o luptă pentru supravieţuire”, susţine preşedintele AEI, Dumitru Chisaliţă.

Potrivit „Planului energetic pentru România 2030”, propus de AEI, ţara nu se confruntă în primul rând cu o lipsă de resurse, ci cu probleme de sincronizare, execuţie şi guvernanţă. „Deşi dispune de gaze naturale, hidroenergie, energie nucleară, cărbune, biomasă, rafinării şi un potenţial regenerabil important, ţara continuă să importe energie în momentele critice şi să suporte preţuri ridicate”, se arată în analiza AEI, scrie Agerpres.

Studiul identifică 40 de riscuri majore care s-ar putea întâmpla până în 2030 în lipsa unor intervenţii. Închiderea capacităţilor pe cărbune înaintea finalizării centralelor pe gaze, întârzierile proiectelor nucleare şi hidroenergetice şi dezvoltarea surselor regenerabile fără reţele, flexibilitate şi stocare adecvate ar putea menţine dependenţa de importuri în orele critice.

Totodată, preţurile ar putea deveni mai volatile, industria mai puţin competitivă, iar numărul consumatorilor vulnerabili poate creşte, potrivit organizaţiei. Investiţiile scumpe, fiscalitatea instabilă, guvernanţa slabă, digitalizarea întârziată şi lipsa unei planificări integrate amplifică riscurile, transmit reprezentanţii AEI.

Aceştia atrag atenţia că România nu va duce lipsă de proiecte, ci de sincronizare a lor, iar costul va fi plătit prin facturi, importuri, oportunităţi industriale pierdute şi printr-o securitate energetică fragilă.

„Principala problemă este ordinea greşită a deciziilor: România închide capacităţi înainte de construirea înlocuitorilor, dezvoltă regenerabile înaintea reţelelor şi a stocării, pregăteşte producţia de gaze fără o strategie industrială şi taxează energia ca sursă de venit bugetar, nu ca infrastructură a competitivităţii”, a subliniat preşedintele AEI.

În acest context, planul AEI propune zece decizii prioritare: aplicarea principiului „închidere numai după înlocuire” şi finalizarea centralelor pe gaze şi a hidrocentralelor începute; valorificarea gazelor din Marea Neagră şi a resurselor interne pentru dezvoltarea industriei, agriculturii, termoficării şi comunităţilor locale; accelerarea Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă şi evaluarea proiectului SMR în funcţie de cost, maturitate tehnologică şi finanţare.

De asemenea, AEI mai propune dezvoltarea unui mix de stocare care să includă baterii, acumulări hidro prin pompaj, stocare termică şi consum flexibil; reproiectarea integrată a sistemului energetic şi modernizarea reţelelor de electricitate, gaze şi termoficare; înlocuirea plafonărilor generalizate cu protecţie ţintită pentru consumatorii vulnerabili şi contracte predictibile pentru industrie.

Printre măsurile propuse se mai află: profesionalizarea conducerii companiilor energetice şi stabilirea unui responsabil pentru fiecare proiect strategic, planificarea unitară a consumului şi zonarea energetică a localităţilor, pentru evitarea infrastructurilor concurente şi nerecuperabile, dezvoltarea contractelor de energie pe termen mediu şi lung şi a unor portofolii energetice diversificate precum şi adoptarea unui Cod fiscal energetic stabil şi predictibil, care să stimuleze investiţiile şi să reducă presiunea fiscală asupra facturilor.

Potrivit sursei citate, până în 2030, planul urmăreşte obţinerea a 3.500-4.500 MW de putere controlabilă nouă sau modernizată, a cel puţin 500 MW hidro, 15-20 GWh de stocare şi 1.000 MW de consum flexibil. Totodată, AEI propune valorificarea anuală în România a 2-3 miliarde de metri cubi de gaze pentru energie şi industrie.

Alte obiective sunt atingerea unui progres fizic de minimum 30% la Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă, contorizarea inteligentă a 80% dintre consumatori, eficientizarea a 500.000 de locuinţe vulnerabile, crearea a cel puţin 250 de comunităţi energetice şi contractarea pe termen mediu şi lung a 75-80% din consumul de energie.

În opinia reprezentanţilor AEI, succesul planului ar trebui măsurat prin investiţii puse efectiv în funcţiune, energie disponibilă în orele critice, importuri evitate, facturi mai stabile şi locuri de muncă create în România, nu prin strategii aprobate, finanţări anunţate sau capacităţi înscrise în autorizaţii.

„Adevărata miză pentru 2030 este trecerea de la energia promisă la energia disponibilă, de la resursa extrasă la valoarea creată în România şi de la proiectele anunţate la investiţiile care funcţionează”, a afirmat Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă.