„Plăteşti pentru cât arunci”. Guvernul pune taxe europene să ne forţeze să reciclăm

Românii care aruncă deşeurile la gunoi în loc să le colecteze selectiv ar putea plăti primăriilor o anumită taxă, în plus faţă de taxele de salubritate deja existente. În schimb, dacă aleg să sorteze deşeurile şi să arunce doar ce nu pot colecta selectiv ar putea beneficia de reduceri de taxe, plătind doar pentru ce aruncă la gunoi. Ideea apare într-un proiect de act normativ iniţiat de către Ministerul Mediului prin care se doreşte alinierea legislaţiei naţionale privind gestionarea deşeurilor la cea Europeană. Aceasta în contextul în care CE a lansat încă din 2014 o procedură de infringement împotriva României pentru că nu îşi protejează cetăţenii de efectele gestionării deficitare a deşeurilor. 

Ce se spune în proiect

„În vederea stimulării colectării separate a deșeurilor de la populație, autoritățile publice locale aplică principiul „plătește pentru cât arunci” acolo unde este fezabil din punct de vedere tehnic, economic și al protecției mediului”, se menţionează în proiectul de act normativ de modificare a Legii  nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor. „Ideea propusă de noi este următoarea: în cazul în care cetăţeanul îşi sortează deşeurile, el plăteşte doar pentru cantitatea dusă la gunoi. Dacă nu selectează şi aruncă toată cantitatea la gunoi, atunci el plăteşte pentru întreaga cantitate. Spre exemplu, dacă ai cinci kilograme de deşeu de aruncat, din care selectezi patru, vei plăti taxe pentru un singur kilogram şi nu pentru cinci”, a explicat pentru ECONOMICA.NET Lavinia Andrei, preşedintele Terra Milenium III, o organizaţie de protecţie a mediului prezentă la discuţiile privind aceast proiect de lege.

Potrivit acesteia, implementarea acestui principiu poate fi făcută doar după finalizarea legislaţiei privind deşeurilor şi doar în condiţiile în care procesul de stabilire a taxelor de salubritate va fi unul transparent. „Această taxă (plăteşti pentru cât arunci – n.red) ar putea fi mai mare sau mai mică decât este acum, în funcţie de opţiunea de a selecta sau nu deşeurile. Problema este însă că noi nu cunoaştem de fapt costul real al salubrităţii. Aceste costuri ar trebui să se calculeze în mod transparent pentru ca eu, ca cetăţean, să ştiu ce taxă plătesc dacă reciclez şi ce taxă plătesc dacă nu reciclez”, a mai explicat aceasta.

Sistem vechi în UE, nou pentru noi

Sistemul „plăteşte pentru cât arunci” este unul vechi pentru restul europenilor, datând din anii ’90. Se practică sub diverse forme şi în mare parte dintre statele din SUA. În oraşul german Dresda, spre exemplu, în 20 de ani de când se aplica sistemul, volumul deşeurilor a scăzut cu 50%, deşi sursele care generează deseuri – în special ambalajele – au crescut exponenţial. „În alte state civilizate există varianta ridicării deşeurilor pe zile: luni hârtia, marţí metalul etc. Există locuri unde, dacă cei responsabili cu salubritatea găsesc materiale reciclabile în tomberon, nu îţi ridică gunoiul deloc”, exemplifică reprezentanta Terra Milenium III.

Până la publicarea acestui articol Ministerul Mediului nu a răspuns întrebărilor ECONOMICA.NET pe această temă.