Plăţi nejustificate de 4,6 milioane de lei, făcute de 20 de spitale publice pentru veniturile personalului. Banii provin din Fondul Sănătăţii, alimentat de salariaţi, unii pensionari, producătorii de medicamente – document oficial

În anul 2025 CNAS a efectuat controale la 42 spitale aflate în contract cu 25 Case de Asigurări de Sănătate, cu privire la influenţele financiare determinate de creşterile salariale ale personalului din aceste unităţi sanitare. La 20 spitale CNAS a identificat abateri pentru care a stabilit măsuri de recuperare a sumelor calculate eronat în valoare totală de 4.605.415 lei, reprezentând 0,66% din suma totală verificată, se arată în documentul CNAS, citit de Economica.net.

Ce sunt şi de sunt importante misterioasele”influenţele financiare determinate de creşterile salariale ale personalului din unităţile sanitare”

Această formulare din legislaţie se referă la plăţile făcute din Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate pentru acoperirea creşterile salariale acordate personalului în baza salarizării unitare.
Aceste plăţi sunt evidenţiate la capitolul mare de plăţi (program bugetar) din Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate denumit în execuţie transferuri între unităţi ale ale administraţiei publice.
Mai clar, banii de la acest capitol (program bugetar) sunt transferuri din FNUASS către spitalele publice pentru a acoperi creşterile salariale acordate personalului în baza salarizării unitare, conform analizelor Economica.net.

Analiza publicată deja de Economica.net a arătat că transferurile între unităţi ale administraţiei publice au depăşit 17,1 miliarde de lei în 2025 şi suma de la acest capitol e cu 10,5% mai mare decât cea din 2024.
Suma de la acest capitol (program bugetar) reprezintă cheltuielile determinate de creșterile salariale de care beneficiază personalul din unitățile sanitare publice/unitățile care au ca asociat unic unitățile administrativ teritoriale, aflate în relație contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate, în baza legii salarizării unitare.

De ce sunt importante aceste sume

Ele sunt plătite din Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate, alimentat în proporţie covârşitoare cu sumele din CASS reţinută salariaţilor, reţinută pensionarilor cu pensii peste 3.000 de lei începând cu luna august 2025, plătită opţional de cei care fie nu au venituri fiscalizate, fie de cei care au încetat să mai fie scutiţi de plata CASS, odată cu intrarea în vigoare a Legii 141 din 2025. Detalii despre structura veniturilor FNUASS, la finalul articolului.

Amintesc structura veniturilor FNUASS şi cu cât a contribuit fiecare sursă de bani la Fondul Sănătăţii în 2025

Ponderea veniturilor din contribuţii de asigurări, în special din CASS, în veniturile totale ale FNUASS e de 82,38% în anul 2025 şi este cu aproape 1.8 puncte procentuale mai mică decât cea din anul 2024, potrivit analizei Economica.net.
Ponderea subvenţiilor în veniturile totale e de 10,35% în anul 2025 şi e cu peste 2 puncte procentuale mai mare decât cea din anul 2024.
Ponderea veniturilor din taxa clawback, plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor, în veniturile totale rămâne stabilă în 2025 şi în 2024, de 7,1% din veniturile totale ale FNUASS, arată analiza Economica.net.

Cât au însemnat plăţile făcute din FNUASS în plăţile totale ale Fondului în 2025

Puţin peste 20% (20,28%) din plăţile totale ale Fondului Sănătăţii au fost făcute pentru a acoperi influenţele financiare determinate de creşterile salariale ale personalului din unităţile sanitare, arată analiza Economica.net care a publicat deja execuţia FNUASS pentru tot anul 2025.

Au costat aproape la fel de mult ca serviciile medicale acordate asiguraţilor în unităţi sanitare cu paturi în 2025.

Am spus mai sus că „influenţele financiare determinate de creşterile salariale ale personalului din unităţile sanitare” au costat 17,1 miliarde de lei plătiţi din FNUASS în 2025 şi suma de la acest capitol (program bugetar) e cu 10,5% mai mare decât cea din 2024.

Spre comparaţie, pentru serviciile medicale acordate pacienţilor în unităţi sanitare cu paturi, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS aproape 17,8 miliarde de lei în 2025, cu aproape 8% mai mult decât în 2024.

O anomalie tolerată de cel puţin 10 ani: plata influenţelor financiare determinate de creşterile salariale se face din FNUASS.

Plata influenţelor financiare determinate de creşterile salariale care se acordă personalului din unitățile sanitare publice din bugetul FNUASS e efectul punerii în aplicare de către CNAS a unor acte normative adoptate începând cu anul 2015 şi până în prezent, în scopul asigurării unor venituri salariale care să stimuleze desfășurarea activității în România a personalului medical, oprind astfel exodul acestuia către alte state mai dezvoltate.

Plata influenţelor financiare determinate de creşterile salariale se face din FNUASS.
Bugetul FNUASS se constituie și se utilizează în scopul asigurării accesului asiguraților la medicamente, servicii medicale, dispozitive și materiale sanitare, conform Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicata, cu modificările și completările ulterioare. Deci, cu alte cuvinte, bugetul FNUASS, alimentat în proporţie covârşitoare din contribuţiile asiguraţilor, nu a fost gândit iniţial de legiutor ca să finanţeze aceste creşteri salariale.

Soluția de corecție la care lucrează CNAS este introducerea finanțării influenţelor, majorărilor salariale din spitalele publice în sistemul de plată pe caz rezolvat, cu creșterea corespunzătoare a tarifelor pentru serviciile medicale spitalicești, a transmis CNAS recent, într-o luare de poziţie.

Sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România e finanţat în mare parte din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). Fondul este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) reţinute din salariile angajaţilor, virate la ANAF şi de acolo la Fondul Sănătăţii, din CASS reţinută din pensiile de peste 3.000 de lei lunar, pentru partea de pensie care depăşeşte acest nivel (de 3.000 de lei), dar şi din CASS datorată de unele persoane cu venituri extrasalariale, care o achită plafonat la ANAF, în baza declaraţiei unice depuse la Fisc, din taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor şi din subvenţii. Din banii stânşi la Fondul Sănătăţii, CNAS le plăteşte, prin intermediul Caselor judeţene de Asigurări de Sănătate din ţară, CASMB, CASAOPSNAJ, medicilor, dar şi celorlalţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. Din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza legii salarizării unice.

Primul pilon al finanţării FNUASS – contribuţiile de asigurări

Veniturile din contribuţii de asigurări, în special din CASS, se ridică la 69,5 miliarde de lei în anul 2025 şi sunt cu 14% mai mari decât cele realizate în anul 2024.

Pe lângă încasările din CASS reţinută din salariile angajaţilor din România, virată la ANAF şi de acolo la FNUASS, în aceste sume intră veniturile din asigurarea opţională a persoanelor fizice care nu sunt salariate pentru concedii şi indemnizaţii de concedii medicale, veniturile aferente CASS plătite de oamenii cu venituri extrasalariale prin intermediul declaraţiei unice trimise la Fisc, precum şi veniturile din contribuţia asiguratorie pentru muncă (CAM) pentru concedii şi indemnizaţii, arată analiza Economica.net.

• Începând cu 1 ianuarie 2024 din contribuţia asiguratorie pentru muncă (CAM) de 2,25%, încasată la bugetul de stat, se distribuie lunar, până la sfârşitul lunii în curs, o cotă de 30%, care se face venit la bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate (FNUASS) pentru plata concediilor medicale, în acord cu dispoziţiile Legii nr. 421 din 2023.

Începând cu luna august 2025, în veniturile din contribuţii de asigurări intră şi CASS reţinută de Casele de Pensii pensionarilor pentru partea din pensie care depăşeşte 3.000 de lei.

Creşterea veniturilor din contribuţii de asigurări cu 14% în 2025 faţă de cele realizate în anul 2024 şi ponderea lor de 82% în valoarea totală a veniturilor FNUASS din anul 2025 sunt efectul direct al următoarelor decizii ale guvernului:

Majorarea salariului minim brut pe economie la 4.050 de lei din 1 ianuarie 2025.
Începând cu 1 ianuarie 2024 tichetele de masă acordate salariaţilor sunt incluse în baza de calcul al CASS, măsură oficializată prin Legea 296/2023.
Începând cu 1 ianuarie 2024 unele indemnizaţii de concediu medical au intrat în baza de calcul al CASS, urmând ca din 12 aprilie 2024 executivul să restrângă sfera de aplicare a CASS asupra indemnizaţiilor de concediu medical, arată analiza Economica.net.
În perioada ianuarie – 11 aprilie 2024, unele indemnizaţii de concediu medical (cu excepţia celor acordate ca urmare a accidentelor de muncă sau a unor boli profesionale). Amintim că includerea unor indemnizaţii de concediu medical în baza de calcul al CASS în forma antemenţionată e prevăzută în OUG 115 din 2023.
Începând cu 12 aprilie 2024, codurile de indemnizaţii de concedii medicale pentru care e reţinută CASS sunt: cod 01 (boală obişnuită), cod 07 (carantină), cod 10 (reducerea cu 25% a duratei normale de lucru), reiese din OUG 34/2024, analizată de Economica.net.
Sunt scutite de la plata CASS indemnizaţiile de concediu medical ale persoanelor aflate în concediu de maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav, pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice, pentru boli oncologice, pentru TBC, HIV/SIDA, pentru boli cardiovasculare, arsuri grave (marii arşi), dar şi pentru urgenţe medico-chirurgicale.
Începând cu luna noiembrie 2023 angajaţilor din construcţii, din sectorul agricol şi din industria alimentară li se reţine CASS în cotă de 10% din salariul brut, la fel ca celorlaţi salariaţi din economie, în acord cu dispoziţiile Legii 296/2023, actul normativ care elimină unele facilităţi fiscale acordate acestor categorii de salariaţi, conform unei analize Economica.net pe baza actelor normative care reglementează taxarea salariilor din aceste domenii. Corelativ, la 1 noiembrie 2023 a intrat în vigoare majorarea salariilor minime brute din construcţii, industria alimentară şi sectorul agricol, oficializată prin OUG nr. 93/2023.

Începând cu luna august 2025, pensionarilor cu pensii peste 3.000 de lei li se reţine lunar, de către Casele de Pensii, CASS pentru partea din pensie care depăşeşte 3.000 de lei. Aceşti bani sunt viraţi la FNUASS de către Casele de Pensii, potrivit analizei Economica.net asupra Legii 141 din 2025.