PNRR – Iohannis a promulgat două legi referitoare la accesarea de fonduri europene

În luna august 2021, s-au eliberat 4.873 de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 0,4% faţă de iulie 2021 şi în creştere cu 12,5% comparativ cu luna august 2020, scrie Agerpres.

Potrivit INS, în perioada 1 ianuarie – 31 august 2021, au fost eliberate 34.215 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 30% faţă de perioada similară din 2020. Creşteri s-au înregistrat în toate regiunile de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (+1.549 autorizaţii), Sud-Muntenia (+1.513), Nord-Vest (+1.051), Nord-Est (+1.038), Vest (+861), Centru (+668), Sud-Est (+630) şi Sud-Vest Oltenia (+582).

În luna august 2021 s-au eliberat 4.873 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale (-0,4%), cu o suprafaţă utilă totală de 1.197.301 mp (+5,3%). Din totalul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale 69% sunt pentru zona rurală.

În luna august 2021 se remarcă o scădere a suprafeţei utile la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidenţiale (-8,1%).

Totodată, în luna august 2021 se evidenţiază o scădere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (-18 autorizaţii), comparativ cu luna precedentă. În profil teritorial, această scădere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (-91 autorizaţii), Nord-Vest (-15), Vest (-12), Sud-Vest Oltenia (-8) şi Sud-Est (-1). Creşteri s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (+77 autorizaţii), Sud-Muntenia (+24) şi Centru (+8).

Pentru clădiri nerezidenţiale, în luna august 2021 s-au eliberat 678 de autorizaţii de construire (+4,8%), în suprafaţă utilă totală de 233.221 mp (-8,1%). Comparativ cu luna precedentă, în luna august 2021 s-a înregistrat o scădere (-20.608 mp) a suprafeţei utile la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidenţiale. În profil teritorial, această scădere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (-30.558 mp), Bucureşti-Ilfov (-20.011), Centru (-11.072) şi Sud-Muntenia (-341). Creşteri s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (+25.673 mp), Sud-Est (+7.632), Nord-Vest (+7.503) şi Sud-Vest Oltenia (+566).

În luna august 2021 se evidenţiază o creştere atât a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (+12,5%) cât şi a suprafeţei utile totale (+15,2%), comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent. În profil teritorial, această creştere (+542 autorizaţii) a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Vest (+125 autorizaţii), Sud-Vest Oltenia (+93), Bucureşti-Ilfov (+80), Sud-Muntenia (+77), Nord-Est (+71), Centru (+63) şi Vest (+60). Scădere s-a înregistrat în regiunea de dezvoltare Sud-Est (-27 autorizaţii).

Comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, în luna august 2021 s-a înregistrat o creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri nerezidenţiale (+1,8%) şi o scădere a suprafeţei utile totale (-38,6%). În profil teritorial, această scădere (-146691 mp) a suprafeţei utile la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidenţiale este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Vest Oltenia (-75.964 mp), Bucureşti-Ilfov (-60.413), Sud-Est (-37.569), Vest (-12.112) şi Sud-Muntenia (-1.091). Creşteri s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (+24.386 mp), Nord-Vest (+11.592) şi Centru (+4.480).

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, două legi care se referă la accesarea fondurilor externe rambursabile şi nerambursabile de la Uniunea Europeană în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă.

Este vorba de Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 şi Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2021.

Potrivit OUG 155/2020, Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă al României (PNRR) „este documentul strategic al României, care fundamentează priorităţile de reformă şi domeniile de investiţii la nivel naţional, pentru instituirea Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă”.

OUG 24/2021 completează prima ordonanţă cu proceduri privind negocierea, dar şi implementarea fondurilor din cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă.

Comisia Europeană a aprobat, luni, evaluarea pozitivă a Planului de Redresare şi Rezilienţă al României, care va putea primi, astfel, din partea UE, granturi în valoare de 14,2 miliarde de euro şi împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde de euro, în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă.

„Comisia a evaluat planul României pe baza criteriilor stabilite în Regulamentul privind MRR, analizând, în special, dacă investiţiile şi reformele cuprinse în plan sprijină tranziţia verde şi cea digitală, contribuie la soluţionarea eficace a provocărilor identificate în cadrul semestrului european şi consolidează potenţialul de creştere, crearea de locuri de muncă şi rezilienţa economică şi socială a României”, a arătat Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti.

În principiu, Consiliul are la dispoziţie patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei.

Aprobarea planului de către Consiliu ar permite plata a 3,6 miliarde de euro, sub formă de prefinanţare, şi anume 13% din suma totală alocată României.

Comisia Europeană va autoriza următoarele plăţi pe baza îndeplinirii satisfăcătoare a jaloanelor şi a ţintelor prezentate în Planul de Redresare şi Rezilienţă, reflectând progresele înregistrate în ceea ce priveşte implementarea investiţiilor şi a reformelor, mai arată Reprezentanţa CE.