România este printre ultimele state care au primit aprobarea Comisie Europene pe Planul Național Strategic( PNS), în condițiile în care 23 dintre statele membre au deja planul aprobat. Primele state care au primit ok-ul Comisiei, în data de 31 august anul curent, au fost Danemarca, Finlanda, Franța, Irlanda, Polonia Portugalia și Spania. Au urmat pe rând Austria, Luxembourg, Estonia, Letonia, Ungari etc. Ultima aprobare a fost cea a Belgiei, în data de 5 decembrie.
Planul Naţional Strategic (PNS), documentul care va sta la baza alocărilor financiare pentru agricultură şi dezvoltare rurală din fonduri europene pentru perioada 2023 – 2027, a fost încărcat în sistemul electronic al Comisiei Europene, împreună cu toate documentele aferente, la începutul lunii martie, anul acesta.
A urmat o primă evaluare din partea Comisiei și un schimb de observaţii până în luna octombrie când, în data de 18, Ministerul Agriculturii a trimis la Bruxelles varianta finală a documentului.
Potrivit acestuia, România va putea cheltui în perioada 2023-2027 15,8 miliarde euro. Banii vor fi alocați pentru subvențiile pe unitatea de suprafață și pe cap de animal, investiții în irigații, independența energetică, dotarea cu tehnică agricolă și industria alimentară.
Documentul programatic prevede circa 6 miliarde euro pentru investiții în agricultură și dezvoltare rurală, 9,78 miliarde euro pentru acordarea subvențiilor în agricultură și 151,7 milioane euro pentru măsuri de piață.
PNS prevede 89 tipuri de intervenții, incluzând 51 intervenții prin FEGA și 38 intervenții prin FEADR urmărindu-se mutarea accentului de la conformitate către rezultate și performanță, pentru a atinge obiectivele europene și naționale.
Totodată, PNS va introduce un instrument de sprijin al fermierilor afectați de pierderi ale producției agricole prin care se acordă despăgubiri în caz de calamități.
Pentru definitivarea documentului programatic și în vederea respectării principiului parteneriatului, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a desfășurat un proces amplu de consultare cu reprezentanții celor aprox. 160 de organizații publice şi private care fac parte din structuri parteneriale. În perioada de elaborare a PNS au fost organizate peste 40 reuniuni ale Comitetului Consultativ Tematic și ale grupurilor de lucru tematice. Reprezentanții structurilor parteneriale, prin prisma expertizei tehnice deținute în domenii specifice și cu argumente bine fundamentate, au contribuit la îmbunătățirea documentelor de programare.
Totodată, a existat un dialog continuu cu reprezentanții Comisiei Europene, aceștia oferind sprijinul necesar pentru îmbunătățirea documentelor.
Planul Național Strategic 2023-2027 (PNS) conține 1.900 de pagini
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2022/02/agricultura-768594586785943-630x420.jpg)