Poliţia germană a format membri ai forţelor de securitate belaruse – presă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cel puţin 100 de membri din cadrul forţelor de securitate ucrainene au participat între 2008 şi 2011 la sesiuni de formare în Germania, a confirmat un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne pentru cotidianul berlinez.

Potrivit publicaţiei, aproximativ 400 de alţi funcţionari, inclusiv membri ai poliţiei de frontieră, miliţieni şi tehnicieni în criminologie, au fost de asemenea formaţi de către agenţi germani, în Ucraina.

În noiembrie 2010, forţele de securitate belaruse au putut observa intervenţia poliţiştilor germani cu tunuri cu apă, gaze lacrimogene şi bastoane, în cursul unor manifestaţii împotriva unui convoi de deşeuri nucleare Castor, precizează cotidianul.

Uniunea Europeană (UE) a decis în ianuarie 2011 să impună blocarea averilor şi să introducă interdicţii de acordare de vize de călătorie preşedintelui Lukaşenko şi unor oficiali şi apropiaţi ai regimului, din cauza reprimării opozanţilor.

Pe de altă parte, Guvernul german a justificat vineri formarea unor ofiţeri din cadrul poliţiei belaruse până în 2011, pe motiv că Minskul a schimbat direcţia şi s-a angajat într-un proces de democratizare, potrivit AFP.

„Guvernul german şi-a intensificat în perioada 2008-2011 dialogul cu Guvernul belarus, deorece existau primele semne ale faptului că (Minskul) era dispus să întreprindă reforme democratice şi să se conformeze statului de drept”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne.

Potrivit acestui purtător de cuvânt, Guvernul german aprecia la vremea respectivă că ţara era angajată într-un „proces de democratizare”.

„Această intensificare a contactelor, care era legată de speranţele deschiderii Belarusului către Occident şi UE, a fost abandonată după alegerile prezidenţiale manipulate din 2010”, a explicat Philipp Spauschus, în cadrul unei conferinţe de presă obişnuite.

„Cooperarea cu Guvernul belarus a fost redusă puternic, ulterior fiind blocată definitiv”, a precizat el.

Un purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe a apreciat ca „foarte regretabil” că Minskul a optat, ulterior, să părăsească procesul în care s-a angajat.