Poliţia internetului în România – Influencerii financiari, publicitatea online şi „grupurile de pe internet” intră sub lupa ASF pentru a preveni fraudele (strategie ASF 2026-2028)

„Obiectivul urmăreşte deplasarea accentului de la reacţia ulterioară producerii prejudiciului către identificarea timpurie a practicilor neconforme. Distincţia operaţională se află între riscurile de conduită – care apar în interiorul perimetrului de supraveghere, la entităţi autorizate – şi fraudă, care se manifestă preponderent în afara ariei de supraveghere, prin entităţi neautorizate care se adresează publicului român. Pentru prima categorie, mijloacele sunt supravegherea comunicărilor comerciale, monitorizarea publicităţii online şi a promovării prin intermediul influencerilor financiari, precum şi prevenirea şi detectarea abuzului pe piaţă”, se menţionează în raportul citat de Agerpres.

Conform sursei citate, pentru a doua categorie, mijloacele sunt monitorizarea surselor deschise, corelarea acesteia cu petiţiile primite şi avertizarea publică rapidă.

„În ambele situaţii, eficacitatea se măsoară prin viteza de reacţie, iar nu prin volumul de acţiuni întreprinse. Se urmăreşte reducerea intervalului dintre apariţia unei practici neconforme şi intervenţia Autorităţii, prin avertizare publică, control tematic sau sesizarea autorităţilor competente.”, se mai arată în document.

ASF precizează că una dintre componentele strategiei este dedicată identificării timpurii a entităţilor care prestează servicii financiare fără autorizaţie şi practicilor înşelătoare din mediul online.

„Componenta urmăreşte identificarea timpurie şi semnalarea publică a entităţilor care prestează servicii financiare fără a deţine autorizaţia necesară, precum şi a practicilor înşelătoare din mediul online. Se urmăreşte latura de prevenţie: limitarea prejudiciului înainte de producerea acestuia, prin reducerea intervalului dintre apariţia unei scheme şi avertismentele către consumatori”, precizează ASF.

Potrivit documentului, sunt monitorizate website-urile care promovează servicii financiare fără autorizare, paginile care folosesc abuziv denumirea sau sigla Autorităţii, platformele care promit randamente garantate şi campaniile care solicită transferuri de fonduri sau criptoactive către entităţi necunoscute.

„Monitorizarea surselor deschise – reclame online, postări sponsorizate, influenceri financiari, grupuri închise de comunicare – este corelată cu petiţiile primite, pentru identificarea tiparelor recurente precum website-urile clonă, phishingul sau schemele investiţionale frauduloase. Rezultatele fundamentează emiterea de avertizări publice, sesizarea organelor de urmărire penală şi demersurile de eliminare a website-urilor frauduloase, în cooperare cu autorităţile competente şi pe baza mecanismelor de schimb de informaţii la nivel internaţional.”, se mai precizează în raport.

Documentul prevede şi utilizarea unor instrumente de prevenţie destinate identificării timpurii a fraudelor prin corelarea semnalelor din mediul online cu petiţiile primite de Autoritate.

„Instrumente menite să identifice timpuriu fraudele, prin corelarea semnalelor provenite din mediul online cu petiţiile primite. Prin acestea se urmăreşte depistarea site-urilor care promovează servicii financiare fără autorizare, a paginilor care folosesc abuziv identitatea vizuală a Autorităţii, a ofertelor cu aşa-zise randamente garantate şi a campaniilor care solicită transferuri către entităţi necunoscute. Rezultatul urmărit este protecţia directă a consumatorilor şi reducerea prejudiciilor, prin avertizări publice rapide şi prin sesizarea autorităţilor competente în cazurile cu impact ridicat sau caracter transfrontalier. Instrumentele de monitorizare a surselor deschise valorifică informaţia vizibilă public înainte ca fenomenul să genereze reclamaţii formale, prin urmărirea reţelelor sociale, a reclamelor plătite, a grupurilor de discuţii specializate şi a proiectelor de tokenizare aflate în promovare. „, se mai arată în raport.

Astfel, pe baza acestor analize se pot emite avertizări publice timpurii şi se poate fundamenta selecţia temelor de control.

În strategia pentru perioada 2026-2028, ASF include printre domeniile prioritare criptoactivele, tehnologia DLT (Distributed Ledger Technology), sistemele bazate pe inteligenţă artificială, publicitatea online, promovarea prin intermediul influencerilor financiari, tokenizarea instrumentelor financiare şi prestarea transfrontalieră de servicii.

„Supravegherea bazată pe risc determină alocarea resurselor Autorităţii către zonele în care digitalizarea poate genera prejudicii semnificative pentru consumatori sau pentru integritatea pieţei. În acest sens, sunt prioritizate criptoactivele, utilizarea tehnologiei DLT în rândul produselor financiare, sistemele bazate pe inteligenţă artificială, publicitatea online şi promovarea prin intermediul influencerilor financiari, tokenizarea instrumentelor financiare şi prestarea transfrontalieră de servicii. Prioritizarea se fundamentează pe evaluarea periodică a probabilităţii de materializare şi a impactului potenţial, urmând ca rezultatele acesteia să orienteze planificarea acţiunilor de control şi declanşarea demersurilor de avertizare publică.”, notează instituţia.