Polonezii, balticii şi scandinavii se mobilizează în faţa Rusiei

Economica.net
03 04. 2015
eu_map_2_87188500

Atât pentru a descuraja o ipotetică incursiune a ‘omuleţilor verzi’ de tipul celei din Crimeea, cât şi pentru a calma opinia publică, Polonia şi ţările baltice, deopotrivă membre ale NATO şi UE, îşi sporesc bugetele de apărare şi organizează aplicaţii cu participarea militarilor şi echipamentelor din Occident, în special din SUA.

Avioane de vânătoare NATO staţionează astăzi în ţările baltice şi în Polonia, întărind supravegherea spaţiului lor aerian.

În faţa crizei ucrainene, Varşovia a angajat un efort major. În 2014, bugetul apărării atingea 7,7 miliarde de euro (1,95% din PIB) şi pragul de 2% recomandat de NATO ar urma să fie atins în 2016.

Elicoptere multirol, elicoptere de luptă, sisteme antirachetă, submarine şi rachete de croazieră – comenzile totalizează miliarde de euro. Armata, devenită pe deplin profesionistă în 2010, numără aproximativ 100.000 de soldaţi, cărora li se adaugă 20.000 de membri ai Forţelor Naţionale de Rezervă, create după modelul Gărzii Naţionale americane. Exerciţiile obligatorii au fost instituite pentru rezervişti, iar cooperarea între armată şi organizaţiile paramilitare a fost întărită.

În Lituania, bugetul apărării a crescut de la 0,89% din PIB în 2014 la 1,11% în acest an, ajungând la 425 milioane de euro. La 19 martie, parlamentul a votat în prima lectură restabilirea parţială a serviciului militar obligatoriu. În prezent, armata profesionistă numără 8.000 de persoane, cărora li se adaugă 4.500 de voluntari din organizaţiile paramilitare.

Lituania a cumpărat anul trecut din Polonia rachete portabile sol-aer pentru 34 milioane de euro şi intenţionează să achiziţioneze de asemenea rachete antitanc Javelin americane şi obuziere germane PzH 2000.

Letonia şi-a crescut, de asemenea, bugetul militar, care a atins 1% din PIB în 2015 şi urmează să ajungă la 2% în 2018. Efectivele armatei profesioniste ar trebui să crească de la 4.600, cât numără în prezent, la 6.600 în 2018. Garda Naţională, compusă din rezervişti, numără 8.000 de membri şi vizează să totalizeze efective de 12.000 în 2020.

Elev model al NATO în regiune, Estonia a atins deja pragul de 2% din PIB destinat apărării, sau 412 milioane de euro în 2015. Armata sa numără efective de 3.000 de soldaţi profesionişti, 3.000 de militari în termen şi 1.100 de civili. Liga Apărării (Garda Naţională) numără 15.000 de membri, majoritatea voluntari. La sfârşitul anului 2014, această ţară baltică a achiziţionat din Olanda 44 de vehicule de luptă de infanterie CV90.

În Suedia şi Finlanda, două ţări membre ale UE vecine cu Rusia, dar având statut neutru, unii oameni politici invocă posibilitatea aderării la Alianţa Nord-Atlantică. Între timp, autorităţile de la Stockholm au anunţat trimiterea unor efective militare în insula strategică Gotland în Marea Baltică.

Suedia, ridiculizată în legătură cu căutările unui misterios submarin în Marea Baltică, cheltuieşte 1,1% din PIB pentru apărare (o cifră datând din 2013). Helsinki şi-a redus cu 2% cheltuielile cu apărarea în 2015, care au scăzut la 2,7 miliarde de euro, sau 1,29% din PIB.

În acest timp, Norvegia, care a consacrat apărării 1,4% din PIB în 2013, a organizat în nordul ţării, în apropiere de frontiera cu Rusia, un exerciţiu interarme de amploare la care au participat peste 5.000 de persoane. Aceste manevre, cu nume de cod ‘Joint Viking’, s-au încheiat în momentul în care Rusia începea manevre de amploare de cealaltă parte a frontierei, notează agenţia franceză de presă.