1EUR=4.7509 RON | Bucureşti 16 º
INDICI BURSIERI
BET
8031,50
-0.002
BETPlus
1198,30
-0.002
BET-FI
35697,86
-0.0053
BET-NG
683,64
0.0065
BET-XT
734,03
-0.0017
ARAX
2.44
0,0000%
BIO
0.328
2,1807%
BRD
12.82
0,0000%
BRK
0.0734
0,0000%
BVB
22
-0,9009%
DAFR
0.0158
0,0000%
EBS
155.1
-0,9262%
FP
0.895
-0,9956%
OLT
0.07
-7,4074%
PRSN
0.0615
0,0000%
SIF1
2.11
0,4762%
SIF2
1.226
-1,2882%
SIF3
0.2505
-0,1992%
SIF4
0.628
0,0000%
SIF5
2.1
-0,2375%
SNP
0.366
-0,4082%
TEL
20.6
-0,7229%
TGN
334.5
0,4505%
TLV
2.115
-0,7042%

Ponta a bătut la uşa investitorilor arabi pentru Tarom. Cine sunt, câţi bani au şi ce companii din Europa au cumpărat

Premierul Victor Ponta a făcut, la începututl acestei luni, o vizită în Golf, unde a discutat cu oficiali ai companiilor aeriene din regiune. Planul premierului este de a căuta investitori pentru compania naţională Tarom, dar şi pentru cele două aeroporturi din Bucureşti. Companiile vizate sunt Qatar Airways, Etihad, Emirates şi Turkish Airlines.

Comenteaza
Ministerul Transporturilor caută un nou CEO pentru Tarom

Tarom va zbura şi anul acesta pe pierdere, după ce anul trecut compania a înregistrat o pierdere de 27 milioane de euro. În acest timp, premierul Victor Ponta călătoreşte spre ţări arabe în căutarea unor investitori pentru redresarea companiei.

„Bucureștiul e unul dintre aeroporturile din regiune care s-au dezvoltat cel mai mult, dar care are nevoie în continuare de investiții, pentru că deja începe și își atingă limitele de infrastructură. Or, pentru asta vreau să procedăm cât mai repede la o listare, care înseamnă capital privat care va rămâne în companie pentru a se extinde aeroportul, iar la pachet cu aeroportul, care înseamnă servicii pentru toate companiile care operează zboruri la București, căutăm un partener pentru Tarom. Iar partenerul, în acest moment, în lume, poate fi una din companiile din această regiune, deoarece companiile europene au propriile lor probleme şi nu sunt dornice să investească în Tarom, din păcate", a explicat Victor Ponta.

CITEŞTE ŞI Ponta: Am făcut o ofertă conducerii Qatar Airways privind pachetul Aeroportul Otopeni-Tarom

El a mai declarat că s-au purtat discuţii cu cei de la Qatar Airways, dar discuţii se poartă şi cu Turkish Airlines, Emirates şi Etihad.

Companiile aeriene arabe au investit în ultimii ani în mai mulţi transportatori aerieni din Europa, mare parte din ei cu probleme. Avantajul este că prin operatorii europeni au acces la rute spre SUA şi Canada, acces care se realizează prin parteneriate de tip code-sharing cu compania-mamă.

Ce face Qatar Airways în Europa

Fondată în 1993 şi relansată în 1997, Qatar Airways este compania naţionala a statului Qatar, cu baza la Doha. Anul acesta a cumpărat 9,99% din grupul IAG, compania mamă a British Airways si Iberia, doi operatori cu importante hub-uri în Europa şi cu o reţea trans-atlantică atractivă. Presa relata în primăvara acestui an că operatorul arab ar vrea să-şi crească participaţia din IAG, care la rândul lui a făcut o ofertă de 1,4 miliarde de euro pentru preluarea integrală a Aer Lingus.

Totuşi, se pare că cei de la Qatar se uită şi la alte companii aerine. "Ne uităm la alte achiziţii de companii aeriene, care nu iau resursele sau atenţia managementului Qatar pentru a le rezolva probleme. Ne uităm la dealuri bune, nu la resturi", declara în primăvara acestui an Akbar Al Baker, directorul general al companiei, citat de publicaţia The Irish Times. Arabii ar putea cumpăra IndiGo, un operator aerian din India. Qatar Airways mai deţine şi 20% din aeroportul Heathrow.

Anul 2014 a fost unul pozitiv pentru grupul IAG, mai ales că low-costul Vueling a făcut parte din grup pentru întregul an financiar. Profitul operaţional a fost de 1,39 miliarde de euro la sfârşitul lui 2014, dublu faţă de valoarea înregistrată în 2013, arată datele companiei. Veniturile totale au fost de 20,2 miliarde de euro.

Iberia a realizat anul trecut un profit de 50 de milioane de euro, faţă de o pierdere de 166 milioane de euro în 2013, în timp ce profitul operaţional Al British Airways a ajuns la 1,25 miliarde de euro, în creştere de la 762 milioane de euro în 2013. La rândul ei, Vueling a realizat un profit operaţional în creştere de la 139 milioane de euro la 141 milioane de euro. Optimistice sunt şi rezultatele pentru acest an, când IAG se aşteaptă la un profit operaţional de 2,2 miliarde de euro. Principalii competitori sunt Air France-KLM şi Lufthansa.

Pe profit de 27 de ani din 30 de operare

Emirates, cea mai mare companie aeriană din Orientul Mijlociu, face parte din Emirates Group, alături de flydubai. Grupul este deţinut de guvernul din Dubai. Înfiinţată în 1985, Emirates este de 27 de ani pe profit. Profitul înregistrat de întregul grup în 2014 a fost de 1,5 miliarde de dolari, cu 34% peste rezultatul înregistrat în anul precedent, în timp ce veniturile au fost de 26,3 miliarde de dolari.

Turkish Airlines ar fi un alt potenţial investitor în Tarom. Compania este listată pe Bursa de la Istanbul şi pe lângă operaţiunile cargo, mai deţine în parteneriat cu Lufthansa 50% din operatorul turc SunExpress şi 100% din AnadoluJet, tot o companie turcească. Veniturile din vânzările grupului au fost de 11 miliarde de dolari, a realizat un profit net de 845 milioane de dolari şi a transportat 54,7 milioane de pasageri. 

Nici Emirates, nici Turkish Airlines nu au ieşit la cumpărături în Europa, aşa cum a început să facă Qatar Airways sau Etihad Airways.

Cel mai mare grup din Golf care a investit în companiile aeriene cu probleme din Europa este Etihad Airways, parte din Etihad Aviation Group, care deţine 49% din Air Serbia, 49% din Alitalia, 40% din Air Seychelles, 33,3% din Darwin Airline / Etihad Regional, 29,21% din airberlin, 24,2% din Virgin Australia, 24% din Jet Airways, 4,99% din Aer Lingus. Grupul Etihad are sediul în Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite.

Cazul Air Serbia

Guvernul de la Belgrad, Serbia, semna pe 1 august 2013 un acord strategic pe termen lung cu cei de la Etihad Airways. Arabii urmau să vină cu 200 de milioane de dolari pentru redresarea companiei naţionale JAT Airways, numită ulterior Air Serbia, totul în schimbul a 49% din acţiunile companiei sârbe. Tot în 2013, Arabtec Holding, controlată de fondul Aabar din Abu Dhabi, a anunţat că va deschide un sediu regional la Belgrad pentru extinderea operaţiunilor.

La câteva luni, Etihad anunţă că a plasat o comandă pentru zece noi avioane Airbus A320neo, comandă făcută la pachet cu alte 22 de avioane. În vara lui 2014, Air Serbia, cu ajutorul Etihad, obţine categoria 1 de la autoritatea de reglementare a aviaţiei din SUA. Şi asta înseamnă că Air Serbia poate zbura în SUA şi poate forma parteneriate de tip code­sharing cu operatorii americani.

Rezultatele investiţiilor Etihad nu s­-au lăsat aşteptate. Air Serbia a înregistrat profit după primul an operaţional în care i­-a avut ca acţionari pe arabi. Cifra de afaceri a crescut cu 87% la 262 milioane de euro, profitul net înregistrat a fost de 2,7 milioane euro, iar numărul pasagerilor transportaţi a crescut cu 68%, la 2,3 milioane de pasageri.

Efectul pătrunderii arabilor în Serbia nu se opreşte aici. Luna trecută, dezvoltatori din Abu Dhabi au semnat cu autorităţile sârbe un parteneriat pentru construcţia unui mega­proiect, a cărui construcţie ar dura... 30 de ani. Proiectul este unul ambiţios şi pare imposibil de realizat. Arabii vor să construiască cel mai mare mall din Balcani, cu o suprafaţă de 140.000 mp, 5.700 de case pentru 14.000 de locuitori, opt hoteluri cu 2.200 de camere şi un turn de birouri de 200 de metri, potrivit publicaţiei The National. În plus, sârbii au semnat anul trecut un acord cu guvernul din Abu Dhabi pentru un împrumut în valoare de un miliard de dolari.

Cazul Alitalia

Faţă în faţă cu falimentul pentru a doua oară în decurs de cinci ani, conducerea Alitalia a acceptat anul trecut oferta de preluare a 49% din acţiuni de către Etihad Airways. Cu 14.000 de angajaţi, pierderi de peste 800 de milioane de euro şi o datorie de un miliard de euro, arabii au fost singura salvare a companiei italiene. Tranzacţia, în valoare de 560 de milioane de euro, a fost finalizată la începutul acestui an, iar strategia noilor acţionari este de a aduce compania pe profit în 2017.

Cazul airberlin

În decembrie 2011, Etihad îşi creştea participaţia în airberlin de la 2,99% la 29% din airberlin, a doua cea mai mare companie aeriană din Germania, totul în schimbul a 73 de milioane de dolari. Un operator hibrid, nici low-cost, nici de linie, air berlin încearcă să se restructureze de câţiva ani. Iar rezultatele înregistrate în 2014 au atins un nou record negativ. Compania a raportat o pierdere de 377 milioane de euro pentru 2014, mai mare decât pierderea de 315,5 milioane de euro raportată cu un an înainte. În timp ce veniturile au înregistrat un uşor avans de 0,3%, la 4,16 miliarde de euro, pierderea înainte de taxe a fost de 294 milioane de euro. Numărul pasagerilor transportaţi a crescut cu 0,6%, la 31,7 milioane. Conducerea companiei are un plan de restructurare prin care urmăreşte îmbunătăţirea segmentării pieţei, ajustarea capacităţii de transport, măsuri care vor fi finalizate în primăvara anului viitor. Oficialii spun că aceste două măsuri vor duce la îmbunătăţirea substanţială a viitoarelor rezultate financiare. Din aprilie 2016, calea spre profit a airberlin ar trebui să fie vizibilă şi va putea duce la extinderea operaţiunilor.

Darwin Airline şi Aer Lingus

În toamna lui 2013, Etihad cumpără o treime din acţiunile operatorului elveţian Darwin Airline, cu baza la Lugano, şi care din ianuarie 2014 are numele Etihad Regional. Competiţia cu Swiss International i-a făcut pe arabi să renunţe rând pe rând la mai multe rute operate de Darwin în Europa, în special cele spre Germania, Franţa, dar şi spre Austria şi Polonia.

Etihad mai deţine o participaţie de 4,9% din Aer Lingus, compania naţională a Irlandei, unde cei mai mari acţionari sunt guvernul şi gigantul low-cost Ryanair. Anul trecut, compania a raportat o creştere a venitului operaţional de 18% şi a ajuns la 72 milioane de euro, iar grupul IAG, compania mamă a British Airways şi Iberia, a făcut o ofertă de 1,4 miliarde de euro pentru preluarea integrală a companiei, ofertă care nu a primit încă undă verde.

Rămâne de văzut dacă una dintre cele patru companii menţionate de premierul Victor Ponta se va arăta interesată de redresarea companiei naţionale Tarom, care nu reuşeşte să-şi revină nici după un management de stat, unul privat şi câteva consilii de administraţie schimbate.

de ultima ora pe ECONOMICA.net
capital.ro
b365.ro
noobz.ro
Obiectiv.info
Comentarii



sau conectează-te prin Facebook
Notă: Poţi să adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezintă. Nu trebuie decât să te înregistrezi!
comentariu nou
18 mai 22:52
Răspunde | Votează email 0 email
Daniel
scarba de nisipurile astea
Acelasi subiect pe ECONOMICA.NET
Fii primul care afla
cele mai importante stiri!
Aboneaza-te la newsletter-ul
ECONOMICA.NET!
Business la minut
Ultimele joburi adaugate
Abonare Newsletter »
Cele mai citite ştiri
  • 3h
  • 24h
  • 7z
  • 31z
Siteul ECONOMICA foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Află mai multe accesand POLITICA COOKIES X