Ponta: Înţelegem cauzele pentru care nu a fost ales Nabucco. Ne concentrăm pe AGRI şi SOCAR

Declaraţia a fost susţinută la finalul discuţiei avute cu vicepremierul din Azerbaidjan, Yagub Eyyubov.

„Înţelegem motivele economice pentru care a fost ales proiectul TAP, nu Nabucco, dar cu atât mai mult trebuie să avem alte proiecte economice de succes, printre care AGRI – şi este momentul să avansăm cu acest proiect pe termen mediu şi lung – şi implicarea companiei naţionale SOCAR în investiţii concrete în România”, a spus Ponta, aflat în vizită oficială în Azerbaidjan.

El a anunţat că ministrul azer al Energiei va veni la Bucureşti în luna septembrie pentru a discuta cu autorităţile române despre aceste proiecte.

Proiectul Nabucco West, în care este implicată şi România, a pierdut cursa pentru gazele extrase din Marea Caspică, de la Şah Deniz (Azerbaijan), consorţiul care operează exploatarea optând pentru o altă rută de export către Europa.

Principalul proiect concurent al Nabucco West în cadrul coridorului sudic de transport al gazelor naturale este TAP (Trans-Adriatic Pipeline), care face legătura între Turcia şi Italia, tranzitând Grecia, Albania şi Marea Adriatică. Proiectul TAP este dezvoltat de companiile Axpo (Elveţia), Statoil (Norvegia) şi E.ON (Germania).

Nabucco a fost susţinut politic de UE şi vizează alimentarea cu gaze naturale extrase din regiunea Mării Caspice, pentru a reduce dependenţa Europei de gazul importat din Rusia, de la compania de stat Gazprom.

Proiectul Nabucco viza alimentarea Europei cu 31 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an printr-o conductă care ar urma să transporte gaze din Turcia până în Austria, prin Bulgaria, România şi Ungaria.

Exploatarea gazeiferă de la Şah Deniz, situată în Marea Caspică, este operată de gigantul birtanic BP, în parteneriat cu Statoil (Norvegia), SOCAR (Azerbaijan), Total (Franţa), Lukoil (Rusia), NIOC (Iran), şi TPAO (Turcia).

Compania azeră de petrol şi gaze SOCAR, controlată de stat, a câştigat recent controlul companiei greceşti DESFA, operatorul reţelei de transport al gazelor naturale din Grecia, după retragerea grupului Gazprom din cursă, potrivit presei internaţionale. Privatizarea DESFA a fost unul dintre obiectivele convenite în acordul de finanţare externă încheiat de Grecia cu UE şi FMI.

Miercuri, Departamentul Energiei din Ministerul Economiei a anunţat că România analizează, după ce proiectul Nabucco a eşuat, diverse scenarii privind perspectivele resurselor interne de gaze naturale şi conectarea la piaţa regională de profil, iar gazele din Marea Neagră şi cele de şist au potenţialul de a creşte independenţa energetică naţională.

În comunicatul Ministerului Economiei se precizează că România este statul cu cel mai redus grad de dependenţă de importuri de hidrocarburi dintre toate statele partenere în proiectul Nabucco, iar România va continua, la nivel regional, eforturile pentru realizarea proiectelor începute, între care rămâne o prioritate proiectul AGRI.

Proiectul AGRI (Azerbaijan-Georgia-România Interconnector) presupune livrarea gazului natural prin conducte din Azerbaidjan în Georgia şi lichefierea într-un terminal care ar urma să fie construit pe ţărmul georgian al Mării Negre, de unde să fie transportat pe mare în România. În terminalul din România ar avea loc regazeificarea şi transferul în sistemul naţional de transport prin conducte fie pentru tranzit, fie pentru consumul intern.

Investiţia în proiectul AGRI este estimată între 1,2 miliarde euro şi 4,5 miliarde euro, în funcţie de capacitatea de transport.

Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, afirma, în luna februarie, că AGRI „stagnează puţin” şi nu din cauza României. În 2011, oficiali ai Guvernului afirmau că au în vedere atragerea Turkmenistanul ca furnizor de gaze naturale pentru proiectele Nabucco şi AGRI.

În cursul vizitei, premierul Ponta s-a întâlnit şi cu preşedintele azer, Ilham Aliyev.