Popa, BNR: 2022 a fost anul în care acţiunile şi obligaţiunile au avut simultan randamente negative, iar 2023 porneşte de aici. Pierderi totale de peste 30 de trilioane de dolari

„2022 este anul în care investitorii nu au avut unde să se ascundă de pierderi. Anul 2022 va rămâne în istorie drept un test deosebit de dificil pentru deţinătorii de active, iar 2023 porneşte de la un nivel record de pesimism în pieţele financiare. În general sunt foarte rari anii în care atât obligaţiunile cât şi acţiunile să aducă simultan randamente negative, însă 2022 a fost unul dintre aceştia”, comentează Cristian I Popa pe pagina sa de Facebook.

Bancherul central arată că, la nivel global pieţele de acţiuni şi obligaţiuni au înregistrat pierderi mai mari de 30 trilioane de dolari pe parcursul anului 2022. Cu excepţia mărfurilor, nu a existat nici o clasă de active care să protejeze investitorii de inflaţie. Nici măcar aurul nu a fost o alegere prea inspirată.

Tocamai de aceea, evoluţiile din România sunt inedite. „În acest context global extrem de complicat, putem spune că indicele BET-TR a reuşit o adevărată performanţă pierzând doar 1.85% în 2022”, subliniază Cristian Popa.

Despre aşteptările investiţionale din 2023, bancherii se feresc în general să vorbească la modul oficial. Totuşi, studii, sondaje în rândul acestora şi, nu în ultimul rând, previziunile FMI nu vorbesc în termeni tocmai elogioşi despre viitor în 2023.

Ana Cernat, fost director general adjunct la Eximbank, spune la rândul său că recesiunea va lovi probabil jumătate de planetă, iar Europa va fi ceva mai rău atinsă de acest val, în timp ce China va fi afectată ceva mai puţin.

„Preţurile nu vor scădea, dobânzile la credite vor lovi mai ales cu schimbarea IRCC, aşa că puţini se vor mai califica la credite pentru casă. Preţul caselor va începe să scadă. Avem deja primele semne. Locuintele ineficiente termic vor suferi mai mult. Mulţi nu îşi vor putea plăti ratele, şi vor apela la soluţii de ajutor”, spune Ana Cernat pe pagina personală de Facebook.

„Vom începe să vedem şomaj, dar mai ales în zonele corporatiste cu organizare complexă. Lipsa de specialişti de nivel mediu sau muncitori rămâne. România are mulţi bani la dispoziţie din PNRR pentru a contracara recesiunea, dar oare vor avea acces la ei cei care pot aduce valoare? Şi foarte posibil un nou val de Covid sau gripă, ar putea paraliza unele sectoare. Un an şi mai greu, care cere echilibru între economisire şi consum/cumpărături, şi soluţii pentru cei vulnerabili – altele decât vouchere sau plafonări. Totuşi, nevoia de investiţii în energie regenerabilă sau digitalizare aduce oportunităţi care nu au existat în criza din 2008”, concluzionează frostul bancher.