Populaţia, termocentralele, autorităţile publice şi spitalele vor fi considerate consumatori protejaţi de gaze

Economica.net
03 05. 2016
gaze_naturale3_63430400_34179600

‘Actuala intervenţie legislativă vizează o serie de modificări privind responsabilităţile şi sarcinile ministerului de resort, incluzând noi obiective, rezultate din contextul celor mai recente evoluţii de politică energetică la nivel european, precum şi facilitarea realizării proiectelor de interes naţional. De asemenea, proiectul de act normativ are în vedere şi reglementarea unor aspecte care stabilesc regimul juridic al concesiunii serviciului public de distribuţie a gazelor naturale, definirea consumatorului protejat, precum şi o serie de măsuri necesare a fi aplicate în cazul unei situaţii de criză care atinge nivelul de urgenţă, în aplicarea prevederilor Regulamentului UE nr. 994/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010, privind măsurile de garantare a securităţii aprovizionării cu gaze naturale şi de abrogare a Directivei 2004/67/CE a Consiliului’, se arată în nota explicativă.

Astfel, în categoria ‘consumatori protejaţi’ intră cei casnici racordaţi la o reţea de distribuţie, autorităţile publice şi orice alte entităţi publice sau private care îşi desfăşoară activitatea în domeniul sănătăţii şi asistenţei sociale, cu condiţia ca aceştia să fie racordaţi la reţeaua de distribuţie şi transport şi să nu reprezinte mai mult de 20% din consumul total de gaze, precum şi instalaţiile de termoficare care furnizează energie termică celor din categoriile menţionate, cu condiţia să nu poată funcţiona cu alţi combustibili şi să fie conectate la o reţea de distribuţie sau transport de gaze naturale.

Aceşti consumatori protejaţi vor avea prioritate în alimentarea cu gaze în cazul declanşării situaţiei de urgenţă.

‘În cazul declarării nivelului de urgenţă, în situaţie de criză, în scopul garantării aprovizionării cu gaze naturale a consumatorilor protejaţi, contractele de furnizare, transport şi distribuţie a gazelor naturale, încheiate până la data declarării nivelului de urgenţă, cu excepţia contractelor de furnizare a gazelor naturale încheiate cu consumatorii protejaţi, a contractelor de înmagazinare gaze naturale (…) se suspendă de drept, pe perioada începând cu ora 24:00 a zile în care se declară nivelul de urgenţă şi terminând cu ora 24:00 a zilei în care se declară încetarea nivelului de urgenţă’, se mai arată în textul proiectului.

Totodată, modificările aduse legii-cadru a energiei şi gazelor vizează interzicerea subconcesiunii distribuţiei de gaze, precum şi limitarea duratei concesiunii serviciului public de distribuţie a gazelor naturale la 49 de ani, cu posibilitatatea prelungirii cu cel mult jumătate din durata sa iniţială.

‘La momentul de faţă, nu există nicio prevedere legală care să interzică, în general, subconcesiunea serviciilor publice şi, în special, subconcesiunea serviciului public de distribuţie a gazelor naturale; interdicţia subconcesiunii existând doar pentru cazul concesiunii bunurilor proprietate publice, astfel cum este reglementat de art. 8 din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică. Interzicerea subconcesionarii, atât a bunurilor proprietate publică, cât şi a serviciilor publice (în cazul de faţă, a serviciului public de distribuţie a gazelor naturale) este o măsură necesară pentru asigurarea realizării interesului public, pentru care sunt destinate bunurilor şi serviciilor publice concesionate, reprezentând o teza constantă în doctrina de drept administrativ’, explică iniţiatorii proiectului.

În plus, în momentul de faţă, legislaţia în vigoare nu prevede un regim de pază şi protecţie a bunurilor folosite de concesionări, pentru prestarea serviciului de public de distribuţie a gazelor naturale. ‘Singura prevedere legală care vorbeşte de preluarea bunurilor folosite la exploatarea concesiunii (prevedere care, în opinia noastră, este însă lipsită de eficacitate), este cea prevăzută de actualul alin. (1), art. 107 din Legea nr. 123/2012 care prevede că ‘(1) La încetarea din orice motiv a contractului de concesiune, bunurile aferente serviciului public de distribuţie aflate în proprietatea concesionarului pot fi preluate, în tot sau în parte, de către concedent sau de către un alt concesionar, cu acordul concedentului, în schimbul plăţii unei compensaţii egale cu valoarea reglementată rămasă neamortizată, stabilită de ANRE.’, se mai arată în nota de fundamentare.

Această prevedere reglementează un drept de preluare, pentru concedent, care însă nu împiedică înstrăinarea bunurilor de către concesionar, pe perioada concesiunii sau chiar după acest moment, până la momentul exercitării, de către concedent, a dreptului de preluare. Această lipsă de reglementare a unui regim de pază şi protecţie pentru bunurile în cauză a permis şi permite, în continuare, concesionarilor ca, după ce şi-au asumat, la momentul concesiunii, obligaţia de a realiza anumite investiţii necesare pentru prestarea serviciului concesionat şi după ce au realizat aceste investiţii, să înstrăineze bunurile rezultate în urmă investiţiilor, pentru a nu mai execută obligaţia de transfer a bunurilor în cauză către un nou concesionar sau concedent, după caz.

Prin proiectul de act normativ se propune şi modificarea amenzii contravenţionale pentru fapta de neconstituire a stocului minim de gaze naturale, pe care titularii licenţelor de furnizare/transport au obligaţia să îl deţină în depozitele de înmagazinare subterană, de la amenda contravenţională de 500.000 lei, cea cuprinsă între 5% şi 10% din cifra de afaceri anuală.