Populaţie migranţi România. Câte sute de mii de migranţi au devenit „locuitori” ai ţării noastre în perioada 2022-2025 – date Monitorul Social/INS
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2026/10/romani-strainatate-58495867859-858x381.png)
Populaţie migranţi România – Cele mai recente date publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) confirmă faptul că România nu mai este preponderent o ţară sursă de emigraţie, ci mai degrabă de imigraţie. Astfel, în 2024, pentru al patrulea an succesiv, în România s-au stabilit, pentru o perioadă mai lungă de 12 luni, mai multe persoane decât cele care au emigrat. În acest context, soldurile migratorii au fost de plus 97.114 de persoane în 2022, plus 66.065 de persoane în 2023, plus 48.716 de persoane în 2024 şi plus 66.920 de persoane în 2025, potrivit unui comunicat al Fundaţiei Friedrich Ebert, pe baza statisticii oficiale citat de Agerpres.
„România îşi schimbă, tot mai accentuat, profilul migraţional: pentru al patrulea an consecutiv, numărul celor care se stabilesc în ţară este mai mare decât al celor care pleacă. În perioada 2022-2025, România a înregistrat aproape 280.000 de locuitori în plus datorită imigraţiei (…) Trebuie precizat că, atunci când vorbim despre migranţi, nu ne referim exclusiv la cetăţeni străini. Astfel, în anul 2024, cele mai recente date publicate de Eurostat arătau că aproximativ două treimi (184.700) din cei 287.000 de imigranţi de lungă durată înregistraţi erau cetăţeni români reveniţi în ţară. O pondere mare a imigranţilor (13%) o reprezintă cetăţenii ucraineni sosiţi în urma declanşării războiului din ţara lor. Volume mari de imigranţi (dar mai mici decât în anul precedent) s-au mai înregistrat din Nepal (15.000) şi Sri Lanka (7.000)”, se arată în comunicat.
Specialiştii Fundaţiei Friedrich Ebert susţin că migraţia presupune mai multe etape, prima fiind atunci când migrantul se stabileşte temporar într-o ţară străină, păstrându-şi domiciliul principal în ţara de origine.
„În statisticile obişnuite, dacă această şedere depăşeşte 12 luni, este încadrată în categoria migraţiei de lungă durată. Migraţia definitivă are loc la mai mulţi ani după sosirea în ţara de destinaţie – de obicei, după dobândirea cetăţeniei”, notează sursa citată.
Conform datelor furnizate de INS, în România, cei mai mulţi imigranţi definitiv au venit, în 2025, din Republica Moldova şi Ucraina.
Totodată, un număr important de imigranţi definitiv provin din ţările care au constituit, în ultimele decenii, destinaţii pentru emigrarea temporară a românilor: Germania, Canada, Italia, Spania etc. Acestea sunt, de fapt, repatrieri a unei părţi din fluxurile de emigraţie înregistrate după Revoluţie, se menţionează în Monitorul Social.