Porcul românesc devine tot mai mic pe piață. Țara noastră importă 80% din necesarul de carne de porc – studiu

Presiunea pe balanța comercială este amplificată de consumul ridicat. În 2025, consumul de carne de porc a fost mai mare în România decât media Uniunii Europene: 38,4 kg/persoană/an în România, comparativ cu 31,7 kg/capita/an la nivelul UE.

Aceste date reies din studiul „Feeding Romania: A Research Study on the Pork Meat Market and Production Chain”, realizat de Agro Consulting Club (ACC): organizație a studenților de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, înființată și susținută de Poultry Investment S.A., unul dintre cei mai importanți producători români din industria avicolă, care deține brandul Puiul de Crăiești.

Proiectul oferă o analiză integrată a pieței cărnii de porc și identifică principalele vulnerabilități structurale ale sectorului: producție internă insuficientă și instabilă, afectată de pesta porcină africană (PPA), dependență de purcei și material genetic din import și un lanț de valoare fragmentat, care limitează competitivitatea.

În acest context, studenții asociației propun un set de cinci direcții strategice pentru reducerea dependenței de importuri și consolidarea producției interne:

1. Implementarea biosecurității și controlul pestei porcine. Aceasta implică adoptarea unui model preventiv inspirat din „Spanish Biological Bubble”, bazat pe creștere în spații controlate și standarde stricte de biosecuritate. Soluția include un plan de tranziție pe cinci ani către profesionalizarea fermelor și redirecționarea finanțării publice de la compensații post-focar către investiții preventive.

2. Asigurarea reproducției. Recomandarea vizează dezvoltarea fermelor de reproducție și a programelor locale de breeding, pentru a reduce dependența de purcei și genetică importată și pentru a crește predictibilitatea producției interne.

3. Consolidarea integrării pe lanț. O altă soluție este stimularea structurilor integrate și a cooperativelor care pot livra volume constante și standardizate, condiție esențială pentru accesul în retail. Obiectivul realist pe termen scurt și mediu este substituirea importurilor prin stabilizarea producției interne.

4. Analize de piață bazate pe date. Pentru politici și investiții mai eficiente, studenții recomandă colectarea și centralizarea mai bună a datelor relevante din industrie, precum și introducerea de contracte indexate (index-linked), care pot reduce riscul de volatilitate și pot crește predictibilitatea financiară pentru fermieri.

5. Eficiență și valoare adăugată. Soluția propusă este precision feeding – ajustarea precisă a rețetelor de furaj în funcție caracteristicile animalelor, alături de utilizarea mai eficientă furajelor locale. În plus, o strategie de termen lung este diferențierea printr-un brand gastronomic național pentru rase autohtone (Mangalița, Bazna), cu potențial în HoReCa și turism.

„Pentru noi, formarea noii generații de profesioniști din agribusiness este o investiție strategică. Industria are nevoie de soluții bazate pe date, dar și de oameni pregătiți să le implementeze”, a declarat Dénes Laczkó, CEO Poultry Investment.

Proiectul a fost prezentat public în luna februarie 2026, la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, în prezența mediului academic și a industriei. Echipa implicată în proiect a reunit 24 de studenți, coordonați de cadre didactice: Prof. Dr. Jitea Mugurel, Dr. Olar Alexandru, Conf. Dr. Mihai Valentin, Drd. Ing. Rus Dorin, Conf. Dr. Ioan Ladoși, alături de experți parteneri din industrie – Dénes Laczkó (CEO Poultry Investment), Bogdan Magheru (CEO Periș Group), Marius Boc (Administrator PIC România) și Cristian Tudose (Deputy CEO Protena). La prezentare au participat reprezentanți ai companiilor Poultry Investment, Protena, East Grain, Agrosel, East Agro, PIC România, Biochem, ANFNC, precum și parteneri internaționali.

Poultry Investment susține activ proiectele asociației, contribuind cu acces la date relevante din industrie, facilitând vizite de studiu și derulând inițiative precum programul de shadowing. Prin acest program, mai mulți studenți au avut ocazia să însoțească persoane-cheie din mai multe companii la locul de muncă, pentru a deprinde cunoștințe practice, abilități și bune practici specifice industriei.