Pe plan intern, programul de guvernare propune clarificarea statutului juridic al patrimoniului imobiliar al Poștei Române.
În plus, se dorește interconectarea sistemelor informatice ale tuturor instituțiilor publice cu cele ale Poștei, astfel încât cetățenii să poată accesa orice serviciu public de la orice oficiu poștal – un concept denumit „ghișeu universal”.
Totodată, programul urmărește reducerea cheltuielilor statului prin centralizarea activităților de front-office la nivelul Poștei, care are deja infrastructura necesară pentru a deservi toți cetățenii.
La nivel logistic, Poșta Română ar urma să fie consolidată ca jucător regional prin dezvoltarea unei divizii proprii de cargo aerian, după modelul companiilor DHL, FedEx sau Supernova Airlines. În acest sens, se are în vedere înființarea de terminale multimodale de tip cargo aerian care să interconecteze regiunile României cu fluxurile internaționale de mărfuri.
Programul de guvernare propus de Ilie Bolojan introduce un set amplu de măsuri pentru accelerarea digitalizării administrației publice. Fiecare instituție va primi un scor public al gradului de digitalizare, în funcție de servicii oferite, viteză și interconectare. În plus, se va publica un raport anual independent privind stadiul digitalizării.
Începând cu 2026, serviciile publice vor trebui, prin lege, să fie disponibile online, fiind introdus principiul „digital by default” și aplicarea regulii „once only” – datele să fie cerute o singură dată de instituții.
Finanțarea instituțiilor va fi legată de scorul de digitalizare, printr-un sistem de „bugetare pe performanță digitală”. Totodată, vor fi lansate caravane de training digital, în colaborare cu primăriile, bibliotecile și Poșta Română, pentru a sprijini persoanele fără competențe de bază.
Pentru angajați, programul propune micro-certificări digitale și un pachet de „competențe digitale minime”, cu stimulente salariale, puncte la promovare și reduceri fiscale pentru firmele care investesc în formare.
Un alt punct cheie este conectarea României la rețelele de sateliți ESA, pentru monitorizarea climatică, gestionarea dezastrelor, sistemul energetic și agricultură.