Povestea celei mai mari ferme de bivoliţe din România. Un britanic, colaborator al Comisiei Europene, a făcut-o lângă Braşov

12 09. 2016
bivolite_fdl_01818100

În apropierea Braşovului, în localităţile Mesendorf şi Rupea, un cetăţean britanic, copil de fermieri, educat la una dintre cele mai prestigioase instituţii de învăţâmânt agricol din Europa (Wye College) şi colaborator al Comisiei Europene şi al Băncii Mondiale pe anumite proiecte, deţine cea mai mare fermă de bivoliţe din România, dar şi unica fabrică de procesare a laptelui de bivoliţă.

Stuart M. Meikle a pornit business-ul Transilvania Lactate în 2012, la 15 ani de când a vizitat prima dată România în cadrul unui proiect al Comisiei Europene pentru care lucra, iar acum are un business cumulat – producţie şi procesare – care creşte încet dar sigur, după cum apreciază managerul său din România, Vasilică Silviu. Deţine peste  500 de bivoliţe, exploatează în jur de 600 de hectare de teren luat în arendă şi o fabrică cu o capacitate care îi va permite să se extindă alert atunci când piaţa o va cere.

„Noi suntem pionieri pe această piaţă. Am pornit la drum presupunând care este puterea de cumpărare a românilor şi se pare că am presupus bine. Am făcut un preţ corect pentru toată lumea. Avem o creştere lunară mică, dar constantă, ceea ce ne indică faptul că vorbim despre o creştere sănătoasă. Ne ajută foarte mult produsul în sine. Suntem singurii care facem aşa ceva şi este foarte important că producem integrat, de la furcă la furculiţă, cum se spune, eliminând astfel intermediarii”, a explicat, pentru ECONOMICA.NET, Vasilică Silviu, managerul fabricii de Rupea. 

De altfel, unicitatea produsului le-a decis şi strategia de marketing: vor investi în jur de 10.000 de euro doar în degustări. 

Continuă investiţiile în fermă

Zgârcit în cifre, Vasilică vrea să ţină secretul creşterii business-ului în interiorul fabricii, dar planurile de investiţii pot vorbi de la sine. Pentru 2017 au în plan extinderea suprafeţei grajdurilor cu încă 2.000 de metri pătraţi, investiţia estimată fiind între 500.000 de euro şi 1,5 milioane de euro. Acum cele 500 de bivoliţe au la dispoziţie 5.000 de metri pătraţi de grajduri moderne.

„Grajdul va fi prevăzut cu diverse sisteme automate de raclare. Curăţenia se va face în mod mecanizat. De asemenea, avem scărpinătoare şi sisteme de pulverizare a apei”, explică managerul fabricii care se plânge însă de lipsa personalului calificat.

„Spre exemplu, am avea nevoie de doi oameni care să opereze unele utilaje, o pasteurizatoare, spre exemplu. În Braşov nu am găsit. A trebuit să aducem doi oameni din Brăila cărora le asigurăm cazarea. Salariul este un pic mai mic faţă de salariul mediu pe economie şi calificarea se poate face la locul de muncă. Însă nu găsim oameni dispuşi să vină să înveţe”, explică managerul care are aceeaşi problemă şi la fermă, cu tractoriştii. „Am avea nevoie şi de tractorişti, dar unii cu carnet”,  râde amar acesta. 

Acum, în ferma de animale Transilvania Lactate lucrează 30 de persoane.

390.000 de euro dintr-un business de nişă

Din datele furnizate ECONOMICA.NET de către termene.ro, , Transilvania Lactate S.R.L., companie deţinută de societatea cipriotă Transylvanian Holdings Cyprus Limited, împreună cu Transylvanian Natural Products SRL (Activitati in ferme mixte – cultura vegetala combinata cu cresterea animalelor) şi Transylvanian Buffalo Products SRL (fabricarea produselor lactate), două entităţi controlate de Transylvanian Holdings, au generat afaceri de aproximativ 390.000 de euro în 2015. Compania are însă pierderi de 4,3 milioane de lei (963.000 de euro) de care managerul român speră că va scăpa „cel târziu anul viitor”.  

Creştere de o cifră, pentru că aşa este sănătos

De aproximativ un an, producătorul distribuie la nivel naţional şi a ajuns şi în marile reţele de magazine din Bucureşti, după o perioadă de aproximativ şapte ani în care produsele s-au găsit cu precădere în zona Transilvaniei. De asemenea, gama de produse din lapte de bivoliţă s-a extins din septembrie anul trecut cu iaurturile greceşti, astfel că acum producătorul vinde iaurturi, smântână, mozzarella, telemea sau  burratta (brânză).

„Estimez că iaurturile vor ajunge la 80% din producţie, iar restul sunt brânzeturi. Capacitatea noastră este mult mai mare decât producem efectiv acum, astfel că mai este loc de dezvoltat. Vom lansa şi alte produse”, mai explică directorul Transilvania Lactate, care spune că lactatele de bivoliţă nu sunt prea bine cunoscute în toată România.

„Sunt zone unde nu s-a auzit de bivoliţă, oamenii nu sunt obişnuiţi cu produsele şi de aceea trebuie să informăm. Spre exemplu, în zone precum Moldova sau în judeţele din sud-vest ţăranii nu aveau bivoliţe şi oamenii nu ştiu ce calităţi au aceste produse”, spune managerul.

„Am intrat pe o nişă pe care nu avem practic concurenţă directă. Există, într-adevăr importuri din Bulgaria, dar calitatea este foarte slabă. De asemenea, la mozzarella există produse din Italia dar şi acolo putem concura pentru că avem termene de valabilitate mult mai mici. La noi produsul expiră în 20 de zile, la ei în peste 30”, afirmă managerul preocupat în principal de costurile cu energia electrică şi carburanţi- cele mai importante costuri. 

În ceea ce priveşte subvenţiile de la stat, managerul Transilvania Lactate afirmă că pentru ei acestea nu mai reprezintă de mult o bază. Pentru că mereu întârzie, nu mai ţin cont de sprijinul statului atunci când îşi fac bugetul. 

Lapte de vacă vs lapte de bivoliţă

Laptele de bivoliţă este mai gras decât cel de vacă, astfel că are cu 40% mai multe proteine. De asemenea,  are cu 58% mai mult calciu, este bogat în magneziu, potasiu, fosfor, este o sursă de Vitamina B12, Vitamina E, Vitamina A şi riboflavina, necesară pentru formarea anticorpilor, a celulelor pielii si a celulelor rosii ale sangelui. 

Subvenţii de 200 de euro pe cap de bivoliţă

Anul acesta, crescătorii de bivoliţe de lapte primesc în contul anului agricol 2015 un sprijin cuplat în valoare de 209,8 euro pentru fiecare animal, potrivit informaţiilor furnizate ECONOMICA.NET de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Până la data de 29.08.2015 au fost autorizați la plată un număr de 1.153 fermieri pentru un număr total de 2.634 capete bivolițe de lapte, în timp ce anul acesta, până la data de 29 iulie, numărul de animale eligibile pentru categoria bivolițe de lapte a fost de de 6.338 capete. Fermierii cu cel mai mare număr de bivoliţe de lapte pentru care au solicitat sprijin cuplat sunt, din datele APIA, Bota Adrian din Braşov, Trans Nat Prod SRL şi SC Simple Works SRL.