Prăbuşirea continuă: 34 de ani de criză demografică. Populaţia României continuă să scadă (date INS)

Ultimul an cu spor natural pozitiv (anual) al populaţiei a fost 1991. Din 1992, România a înregistrat, în fiecare an, doar valori negative. În perioada 2020-2025 a fost înregistrat un declin accelerat, fără excepţii lunare, conform datelor sintetizate de ECONOMICA.NET.

În ultimii 34 de ani, România a parcurs un declin al sporului natural al populației continuu, fără niciun an de redresare.

Cea mai mare prăbuşire a avut loc în perioada 2020-2021 (perioada de vârf a pandemiei COVID-19). După acest interval a avut loc o uşoară temperare a declinului, dar fără o redresare consistentă şi fără vreo revenire pe teritoriu pozitiv.

Tendința generală indică o scădere demografică continuă şi accentuată.

Sporul natural al populaţiei s-a menţinut negativ în martie, numărul deceselor a depăşit de aproape 2 ori numărul născuţilor-vii

Populaţia României a înregistrat, în martie 2026, un spor natural negativ, numărul deceselor fiind de aproape două ori mai mare decât cel al născuţilor-vii, arată datele publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Conform statisticii oficiale, în martie 2026 s-au înregistrat certificatele de naştere pentru 10.682 de copii, în creştere cu 808 (+8,2%) faţă de luna februarie 2026. Totodată, numărul certificatelor de deces a fost de 20.766, mai mare cu 1.078 (+5,5%) comparativ cu luna precedentă. Dintre acestea, 10.704 au fost pentru persoane de sex masculin şi 10.062 pentru persoane de sex feminin, scrie Agerpres.

De asemenea, numărul certificatelor de deces înregistrat pentru copiii cu vârsta de sub un an a fost de 59, în scădere cu două faţă de februarie 2026.

Pe ansamblu, în luna martie 2026, sporul natural s-a menţinut negativ (-10.084), numărul deceselor înregistrate fiind de 1,9 ori mai mare decât cel al născuţilor-vii.

În perioada analizată, 42,5% (8.816 decese) din totalul numărului de decese s-a înregistrat la persoanele în vârstă de 80 ani şi peste, 28,5% (5.923 decese) la persoanele de 70-79 ani şi 15,5%, reprezentând 3.221 decese, la persoanele în vârstă de 60-69 ani. La polul opus, cele mai puţine decese au fost înregistrate la grupele de vârstă 0-4 ani (79 decese), 5-19 ani (48 decese) şi 20-29 ani (86 decese).

Potrivit sursei citate, la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 3.146 căsătorii. Numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi prin acordul soţilor (pe cale administrativă sau prin procedură notarială) a fost de 2.235 în luna martie 2026.

Datele INS relevă faptul că, la nivel comparativ martie 2026 – martie 2025, numărul certificatelor de naştere pentru născuţi-vii a fost mai mare cu 262 (+2,5%) comparativ cu aceeaşi lună din anul 2025, cel al certificatelor de deces a scăzut cu 804 (-3,7%), iar cel pentru copiii cu vârsta sub un an care au decedat a fost cu 24 mai mic.

Sporul natural a fost negativ atât în luna martie 2026 (-10.084 persoane) cât şi în luna martie 2025 (-11.150 persoane).

Totodată, în mediul urban s-a înregistrat decesul a 10.364 persoane (5.298 persoane de sex masculin şi 5.066 persoane de sex feminin), iar în mediul rural decesul a 10.402 persoane (5.406 persoane de sex masculin şi 4.996 persoane de sex feminin).

Faţă de aceeaşi lună din anul 2025, numărul deceselor înregistrate a scăzut cu -1,9% în mediul urban (-1,7% în cazul persoanelor de sex masculin şi -2,0% în cazul persoanelor de sex feminin) şi cu -5,5% în mediul rural (-4,6% în cazul persoanelor de sex masculin şi -6,5% în cazul persoanelor de sex feminin).

Citeşte şi

Câţi români mai rămân până în 2100? Cu cât scade populaţia României în următorii 75 de ani – estimări Eurostat

Date până la 1 ianuarie 2026

Populaţia României a scăzut cu 0,5%, la 1 ianuarie 2026, faţă de perioada similară din anul anterior, până la 21,646 milioane de persoane, conform datelor publicate, joi, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Populaţia urbană şi cea de sex feminin sunt majoritare, cu 55,2%, respectiv 51,2% din total, scrie Agerpres.

Potrivit INS, la 1 ianuarie 2026, populaţia după domiciliu din mediul urban a fost de circa 11,948 milioane de persoane, în scădere cu 0,9% faţă prima lună din 2025. În acelaşi timp, populaţia din mediul rural număra, în intervalul analizat, 9,697 milioane de persoane, în creştere uşoară, de 0,04%, raportat la perioada de referinţă.

Datele oficiale relevă faptul că populaţia feminină a fost de 11,091 milioane de persoane, în scădere cu 0,5%, de la un an la altul, iar aceeaşi evoluţie o înregistrează şi populaţia masculină, care a fost de 10,555 milioane de persoane (-0,5%), scrie Agerpres.

De asemenea, procesul de îmbătrânire demografică a continuat în anul 2025, remarcându-se o scădere uşoară (de 0,3 puncte procentuale) a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) şi în acelaşi timp o creştere (de 0,3 puncte procentuale) a ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste) în totalul populaţiei. Indicele de îmbătrânire demografică a urcat de la 131,7 (la 1 ianuarie 2025) la 136,6 persoane vârstnice la o sută de persoane tinere, la 1 ianuarie 2026.

Vârsta medie a populaţiei a fost de 43,2 ani, cu 0,4 ani mai mare decât la 1 ianuarie 2025, în timp ce vârsta mediană s-a situat la 44,3 ani, în creştere cu 0,5 ani.

La 1 ianuarie 2026, cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 45-49 ani (8,6%), grupă care a avut cea mai mare pondere şi în rândul persoanelor de sex masculin (9%).

Totodată, în rândul persoanelor de sex feminin, cea mai mare pondere o deţin grupele de vârstă 45-49 ani şi 55-59 ani (8,2%).

Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4%, mai mică decât cea a grupelor de vârstă 5-9 ani (4,9%), 10-14 ani (4,8%) şi 15-19 ani (5,2%).

INS precizează că datele privind populaţia, după domiciliu, la 1 ianuarie 2026, vor fi disponibile până la nivel de localitate (municipiu, oraş şi comună), în baza centrală de date online TEMPO, în cursul lunii aprilie 2026.