Premieră. Cum poate deveni România capitala „banilor verzi”. Ce sunt finanțele sustenabile și cum tratează românii piețele viitorului

“România are oportunitatea de a deveni un centru (engl. hub) regional pentru finanțele verzi, dar fereastra de oportunitate este limitată. Ca să putem trece de la dezbaterile teoretice la economia reală, propunem prioritizarea și implementarea rapidă a mai multor măsuri”, arată autorii ISF în materialul “Orizont 2030: Agendă strategică pentru accelerarea finanțelor sustenabile în România”. Aceasta este concluzia principală a unuia dintre studiile realizate de ISF în cadrul proiectului “Implementarea reformelor UE privind Investițiile de Retail pentru Tranziția Ecologică”,  finanțat prin European Climate Initiative (EUKI) și echivalentul german aproximativ al Ministerului Mediului (engl. Federal Ministry for the Environment, Nature Conservation, Nuclear Safety and Consumer Protection), notează www.studiifinanciare.ro. 

Această concluzie vine și cu mai multe recomandări privind acțiuni concrete, măsuri pe care le puteți parcurge AICI, la capitolul Rapoarte, sub titlul Horizon 2030: Strategic Framework for Accelerating Sustainable Finance in Romania.

Finanțele verzi reprezintă pilonul principal al ESG (Environmental, Social, and Governance), un set de criterii reglementate prin acte normative emise de Uniunea Europeană (UE) care vor guverna, cel mai probabil, piețele  viitorului, inclusiv cele financiare. În UE și, implicit, în România, acest set de reglementări a început deja să fie implementat. Cele mai cunoscute produse  financiare „verzi” de la noi sunt obligațiunile emise de bănci pentru a finanța credite acordate în scopuri de mediu și creditele verzi, care se dau, de exemplu, pentru dezvoltarea de capacități de producție sau stocare a energiei regenerabile ori pentru eficientizare energetică. Aceleași principii se aplică, însă, și în zona piețelor financiare nebancare (asigurări, fonduri de investiții și piața de capital în general, pensii private etc.). Acest sector a stat în centrul atenției studiilor mai sus menționate.

Cercetările au la bază inclusiv sondaje, focus group-uri și acțiuni de tip mystery shopping care au implicat sute de companii și investitori de top și peste 1.000 de consumatori comuni, din toate categoriile sociale.

Educația și nivelul veniturilor, criterii esențiale în înțelegerea finanțelor viitorului

Cele patru studii dedicate pot fi consultate AICI, la capitolul Rapoarte.  Unul dintre rapoarte,  vine cu un bagaj statistic semnificativ și relevant, în condițiile în care include 200 de investitori de top și 1.000 de personae obișnuite, selectate pe criterii de reprezentativitate. Materialul, care conține inclusiv recomandări privind creșterea gradului de cunoaștere și aplicare a noțiunile de finanțe sustenabile, poate fi analizat accesând linkul de mai sus, însă redăm și aici câteva dintre concluzii:

• Investitorii individuali care au participat la sondaj demonstrează un nivel ridicat (~67%)  de conștientizare a elementelor  de finanțe sustenabile. Cu toate acestea, concepțiile greșite – în special în ceea ce privește terminologia ESG, căile de impact și etichetele de certificare – sunt predominante (>30% nesiguri sau inexacte). Acest lucru sugerează că, deși există conștientizare, înțelegerea profundă rămâne limitată.

• Aproximativ 36% dintre respondenți dețin în prezent investiții sustenabile, aproape 55-58% planificând să își mărească deținerile în termen de trei ani. În special, investitorii de top prezintă alocări de active mai încrezătoare, dedicând adesea cote mai mari din portofoliu (>20-40%) fondurilor sustenabile, indicând o implicare mai profundă legată de învățământul superior și active.

• Grupul de investitori de top mai educați, cu venituri mai mari și bogati în active demonstrează o mai mare încredere în impactul și performanța fondurilor sustenabile, alături de percepții mai prudente asupra riscului. În schimb, populația mai largă prezintă mai multă incertitudine și diversitate în atitudinile față de risc, subliniind importanța educației specifice.

Mai multe detalii despre felul în care percep românii finanțele verzi și despre atitudinea companiilor financiare din acest punct de vedere găsiți AICI.