Premieră. Cum poate omul să rămână stăpân într-un viitor al AI? S-a lansat conceptul de „capital de autonomie economică”

Capitalul de autonomie economică, gândit de președintele Institutului de Studii Financiare (ISF), Valentin Ionescu, arată, simplu spus, măsura în care omul are zoen de competențe și abilități pe care AI nu va putea niciodată să le înlocuiască.

Foto: Valentin Ionescu, președinte ISF

„O aplicație poate compara oferte, poate calcula costul unui credit sau poate explica un produs de asigurare. Un asistent bazat pe inteligență artificială poate formula, în câteva secunde, o recomandare convingătoare. Pentru utilizator rămâne însă o întrebare: este această recomandare potrivită nevoilor sale și pe ce informații se bazează? De aici pornește conceptul de capital de autonomie economică, propus ca instrument de cercetare pentru educația financiară în era digitală. El descrie capacitatea acumulată prin învățare și experiență de a înțelege alternativele, de a verifica sfaturile primite și de a adapta o decizie atunci când circumstanțele se schimbă”, arată Valentin Ionescu, într-o analiză publicată de www.studiifinanciare.ro.

Conform președintelui ISF, educația financiară trebuie să ne dea capacitatea de a judeca un răspuns, de a recunoaște ce informații lipsesc și de a înțelege consecințele unei alegeri. Tehnologia ne poate ajuta foarte mult, dar decizia trebuie să rămână legată de obiectivele și de viața fiecăruia dintre noi.

Câteva exemple de situații în care AI nu va putea substitui judecata umană

Autorul conceptului de capital de autonomie economică  vine și cu exemple concrete în care noua noțiune poate fi aplicată. „Exemplele sunt apropiate de viața cotidiană. La alegerea unei asigurări de locuință, autonomia se vede în capacitatea de a compara acoperirea, excluderile și franșiza și de a explica de ce o ofertă răspunde mai bine nevoilor proprii. La cumpărarea unui telefon în rate, ea presupune înțelegerea costului total și a obligațiilor care vor apăsa asupra bugetului. În fața unei recomandări de investiție generate de AI, înseamnă verificarea riscului, a costurilor și a posibilității de a recupera banii atunci când sunt necesari”, punctează Ionescu.

Conform acestuia, o altă provocare privește influența comercială. O ofertă poate avea condiții prezentate corect, dar poate folosi urgența, formularea sau personalizarea pentru a grăbi acceptarea. Contribuțiile laureaților Nobel George Akerlof, Michael Spence și Joseph Stiglitz privind informația asimetrică, precum și cercetările lui Richard Thaler despre comportamentul economic, oferă fundamente pentru studierea acestor situații.

„Pe măsură ce platformele învață mai multe despre comportamentul nostru, educația financiară trebuie să ne ajute să recunoaștem și felul în care suntem influențați. A putea amâna o decizie până când o înțelegi este, uneori, una dintre cele mai valoroase competențe economice”, afirmă președintele ISF.

Întreaga analiză care prezintă pe larg conceptul de capital de autonomie economică și implicațiile concrete poate fi parcursă AICI.