Premieră în România. Prima licitație de tauri de reproducție Limousine şi Charolaise. Prețurile pornesc de la 4.000 de euro

„Este o premieră pentru România – prima licitaţie dedicată masculilor de reproducţie din rasele Limousine şi Charolaise şi nu ne vom opri aici. Din punctul meu de vedere, această licitaţie reprezintă mai mult decât o simplă tranzacţie de animale. Este un început pentru o piaţă modernă a geneticii bovinelor de carne în România. Licitaţia creează transparenţă şi competiţie: crescătorii pot vedea animalele, le pot compara şi pot lua decizii bazate pe criterii obiective”, a declarat, pentru AGERPRES, directoarea executivă a Asociaţiei Crescătorilor de Limousine şi Charolaise (ACLC) din România, Veronica Morari.

Din numărul total de tauri care vor fi scoşi la licitaţie, 11 sunt din rasa Limousine şi opt din rasa Charolaise, iar preţul de pornire pentru exemplarele selectate va fi între 4.000 de euro şi 4.500 de euro. Reprezentanta ACLC spune că este dificil de estimat la ce nivel vor ajunge preţurile finale în urma licitaţiei, fiind prima de acest tip organizată în România, însă în Franţa astfel de reproducători au fost vânduţi şi cu 61.000 de euro.

Cei 19 tauri au fost selectaţi dintr-un lot iniţial de 47 de masculi Limousine şi 33 de masculi Charolaise. Selecţia a avut la bază ascendenţa animalelor, provenienţa din linii cu o genetică superioară mediei populaţiei din România, calităţile materne ale vacilor, performanţele privind producţia de carne, precum şi testările genomice realizate în Franţa. În selecţie au fost incluşi şi tauri autorizaţi pentru monta naturală, cu descendenţi ale căror rezultate în producţia de carne sunt deja cunoscute.

„Masculii selectaţi combină o ascendenţă cu potenţial genetic ridicat, aptitudini materne dovedite pe linie maternă şi o capacitate de producţie a cărnii validată atât prin performanţe proprii, cât şi prin evaluare genomică”, a mai spus Veronica Morari.

Importanţa selecţiei este legată de impactul pe care un taur de reproducţie îl poate avea asupra unui efectiv, genetica acestuia fiind transmisă unui număr important de viţei. Astfel, alegerea unui reproducător cu valoare genetică superioară poate contribui, în timp, la îmbunătăţirea performanţelor efectivului.

„Masculii de reproducţie au un impact foarte mare asupra unei ferme, pentru că genetica unui taur se transmite unui număr important de viţei. Este un pas spre un model modern de selecţie genetică. Fermierii nu mai cumpără doar „un taur frumos”, ci investesc în genetică, performanţă şi viitorul efectivului. Efectele selecţiei genetice apar treptat, deoarece trebuie să treacă prin generaţii”, a explicat reprezentanta ACLC.

Licitaţia de la Saschiz va avea loc în cadrul reuniunii anuale a crescătorilor şi va fi însoţită de întâlniri şi discuţii cu specialiştii din domeniu. Evenimentul pune în prim-plan selecţia genetică a reproducătorilor, într-un sector în care efectivele celor două rase înscrise în registrele genealogice au depăşit anul trecut 16.700 de animale.

În cazul rasei Limousine, efectivul înscris în registrul genealogic a fost de 10.368 de animale, în 166 de exploataţii participante la programul de ameliorare, în timp ce pentru Charolaise au fost înregistrate 6.359 de animale, în 80 de exploataţii.

Programele de ameliorare urmăresc îmbunătăţirea atât a caracterelor de producţie, precum greutatea la înţărcare, greutatea la 365 de zile şi sporul mediu zilnic, cât şi a caracterelor de reproducţie, între care fertilitatea, uşurinţa la fătare şi eficacitatea productivă a vacilor.

Potrivit datelor transmise de asociaţie, în 2025 au fost selectate 224 de vaci Limousine în 13 exploataţii şi 75 de vaci Charolaise în opt exploataţii, pe baza evaluărilor genetice, a informaţiilor privind înrudirea şi performanţele animalelor şi a factorilor de mediu.

Un alt instrument utilizat pentru accelerarea progresului genetic este introducerea de material seminal provenit de la tauri cu valoare genetică ridicată din Franţa. Anul trecut, în baza de date a registrului genealogic au fost înregistrate 9.884 de monte şi însămânţări artificiale pentru rasa Limousine, respectiv 5.666 pentru rasa Charolaise.

În 2026, ACLC a distribuit gratuit material seminal către exploataţiile participante la programele de ameliorare, dozele provenind de la mai mulţi tauri Limousine şi Charolaise utilizaţi pentru îmbunătăţirea genetică a efectivelor.

Directoarea executivă a asociaţiei de profil susţine că România are deja o bază proprie de reproducători şi material genetic valoros, dar nu este încă independentă de importuri, în special în ceea ce priveşte genetica de vârf pentru rasele specializate de carne, ca Limousine şi Charolaise.

În acelaşi timp, cererea pentru tauri de reproducţie şi material genetic de calitate din cele două rase este în creştere şi vine nu doar din partea fermelor comerciale mari, ci şi din cea a fermelor familiale. „În acest moment există o cerere reală şi în creştere pentru tauri de reproducţie şi material genetic de calitate din Limousine şi Charolaise. Piaţa nu este formată doar din fermele comerciale mari. Avem şi ferme familiale care îşi consolidează efectivele, precum şi crescători care sunt acum în etapa de construire a unor nuclee de reproducţie”, a explicat Morari.

Aceasta a precizat că programul actual de ameliorare al ACLC a început în anul 2024, iar în prezent este prea devreme pentru a vorbi despre un progres genetic definitiv al populaţiei, având în vedere că prima generaţie nu a fost încă încheiată. Programul a permis însă organizarea selecţiei şi identificarea animalelor cu valoare genetică ridicată.

Pentru următorii cinci ani, asociaţia îşi propune să aducă în ferme genetică de calitate, să crească performanţa efectivelor şi să contribuie la dezvoltarea unor ferme mai eficiente, cu perspectiva ca România să producă nu doar carne, ci şi genetică competitivă pentru piaţa externă.

„Obiectivul nostru este să aducem în ferme genetică de calitate, să creştem performanţa efectivelor şi, în final, să avem carne românească mai competitivă şi ferme mai eficiente. Pentru noi, această primă licitaţie este un semnal că sectorul bovinelor de carne din România se maturizează. Fermierul trebuie să poată alege un reproducător nu doar după aspect, ci şi după origine, performanţe şi valoare genetică. Investiţia într-un taur de reproducţie este, de fapt, o investiţie în următoarele generaţii de animale ale fermei”, a afirmat Veronica Morari.

În opinia reprezentantei ACLC, România poate ajunge să producă genetică competitivă şi pentru piaţa externă. „Avem deja baza de la care putem porni: populaţii de Limousine şi Charolaise, ferme de elită, registre genealogice, testarea performanţelor şi evaluare genetică”, a subliniat Veronica Morari.

ACLC este o organizaţie profesională ce reuneşte fermieri şi crescători de bovine de carne din cele două rase. Asociaţia îşi propune să sprijine dezvoltarea durabilă a raselor Limousine şi Charolaise prin îmbunătăţirea genetică, gestionarea registrului genealogic, înregistrarea performanţelor, servicii de consultanţă profesională şi reprezentarea intereselor crescătorilor la nivel naţional şi european.

De asemenea, organizaţia contribuie la îmbunătăţirea calităţii producţiei de carne de vită, la sprijinirea dezvoltării fermelor zootehnice şi la creşterea competitivităţii crescătorilor de bovine din rasele Limousine şi Charolaise la nivel naţional.

Conform datelor Institutului Naţional de Statistică şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură, România avea, în 2025, un efectiv total de aproximativ 1,9 milioane de bovine, sectorul specializat pentru producţia de carne având o pondere tot mai importantă. Numai efectivul de Aberdeen Angus, principala rasă de carne crescută în România, depăşeşte în prezent 129.000 de capete, la care se adaugă efectivele de Limousine şi Charolaise, precum şi celelalte rase de carne şi metişii acestora.

Producţia naţională de carne de bovine a ajuns, anul trecut, la circa 171.000 de tone, în creştere cu 5,6% faţă de situaţia din 2024, însă consumul rămâne foarte redus, la aproximativ cinci kilograme de carne de vită pe locuitor pe an, semnificativ sub media Uniunii Europene, care se ridică la 10 kg/an.