Premierul francez François Bayrou a prezentat un plan de ajustare bugetară pe patru ani, pentru ca țara să nu fie strivită de datoriile sale

„Suntem într-un moment critic al istoriei noastre”, cu un deficit public care a atins 5,8% din PIB în 2024 şi o datorie publică reprezentând aproape 114% din PIB, a subliniat Bayrou, citat de AFP, vorbind despre „pericolul mortal” al „strivirii” ţării de această datorie.

„Nu trebuie uitată niciodată povestea Greciei”, a adăugat prim-ministrul, care conduce un guvern fără o majoritate în Adunarea Naţională şi ale cărui marje de manevră sunt foarte reduse.

Bayrou a prezentat un plan în jurul a două axe, una pentru reducerea datoriei, cealaltă pentru creşterea producţiei.

Îngheţarea pensiilor, reducerea numărului angajaţilor publici şi a cheltuielilor sociale şi de sănătate pentru ţinerea sub control a cheltuielilor statului sunt câteva dintre măsurile prezentate de Bayrou într-un discurs la Paris.

Cheltuielile militare nu vor fi însă afectate de ajustarea bugetară, ci, dimpotrivă, se vor majora cu 6,7 miliarde de euro în 2026.

Pe partea de venituri, Bayrou a anunţat o „contribuţie de solidaritate” pentru „cei mai avuţi”, precum şi un nou efort de a combate frauda fiscală şi a recupera sumele fraudate.

O altă măsură importantă este renunţarea la două zile de libere de sărbători legale, din cele 11 marcate în Franţa în fiecare an, Bayrou citând lunea Paştelui şi 8 mai ca ‘exemple’ posibile.

„Trebuie să creştem producţia naţională. Nu producem suficient”, a explicat el.

Prim-ministrul a chemat în mai multe rânduri la stoparea creşterii rapide a datoriei publice, întrucât, în ritmul actual, serviciul datoriei ar ajunge la 100 miliarde de euro în 2029 şi ar deveni cea mai mare cheltuială bugetară.

Datoria publică franceză a atins în primul semestru al anului 3,345 trilioane de euro, adică 114% din PIB.

Bayrou a subliniat că ea creşte cu un ritm de 5.000 de euro pe secundă, ceea ce înseamnă 150 de miliarde în plus în fiecare an, o situaţie pe care numit-o „de nesusţinut”.

Foaie de parcurs anunţată de guvern pleacă de la o ţintă de deficit de 5,4% în 2025, cu obiectivul de a ajunge la 4,6% în 2026 graţie ajustărilor prezentate marţi.

Bayrou doreşte ca Franţa să continue ulterior lupta contra actualei „spirale a datoriei”, pentru ca deficitul să fie adus la 4,1% în 2027, să scadă cu încă şapte zecimi în 2028 şi să ajungă la un nivel de referinţă de 2,8% în 2029.