Premierul Greciei: Economia nu se va închide din nou din cauza pandemiei

În primul val al pandemiei de COVID-19 de anul trecut Grecia s-a descurcat bine, dar apoi creşterea numărului de infecţii a forţat ţara să impună restricţii în noiembrie, care au costat miliarde de euro economia ce îşi revenea lent de pe urma crizei din ultimul deceniu.

După scăderea numărului de infecţii, Atena a început relaxarea restricţiilor, dar temerile au crescut din cauza răspândirii variantei Delta.

Săptămâna trecută, Guvernul grec a decis să ofere tinerilor cu vârste între 18 şi 25 de ani care se vaccinează un card preplătit de 150 de euro, pentru a stimula vaccinarea anti-COVID-19. Până în prezent, circa 47% din populaţia Greciei a fost vaccinată cel puţin cu o doză şi peste 36% cu schema completă.

„Când am impus restricţiile, nu existau vaccinuri. Acum le avem”, a declarat Mitsotakis.

Acesta a adăugat că nu poate face vaccinarea obligatorie. „Dar toată lumea trebuie să-şi asume responsabilitatea. Ţara nu se va închide din nou pentru protecţia unui număr redus de persoane nevaccinate”, a susţinut premierul elen.

Şi guvernatorul Băncii Centrale, Yannis Stournaras, a previzionat recent că economia ţării ar urma să urce cu 4,8% în 2022, după un avans estimat la 4,2% în 2021.

PIB-ul Greciei s-a contractat anul trecut cu 8,2%, mai puţin decât se estima, chiar dacă veniturile din turism au fost mult mai scăzute, iar restricţiile impuse pentru a opri răspândirea pandemiei de coronavirus (COVID-19) au afectat afacerile.

În actualul deceniu, ritmul anual de creştere a PIB-ului Greciei ar urma să se situeze la 3,5%, datorită a miliarde de euro din pachetul de redresare şi a altor fonduri europene, a explicat oficialul elen.

Instrumentul de redresare NextGenerationEU, în valoare de 750 de miliarde euro, include granturi şi împrumuturi. Comisia Europeană va distribui aceşti bani în tranşe, în funcţie de atingerea anumitor indicatori de către guvernele statelor membre. Prima tranşă ar putea veni în această vară.

În următorii ani, Atena ar urma să primească 19,40 miliarde de euro sub formă de granturi şi 12,70 miliarde de euro sub formă de împrumuturi cu dobândă scăzută, echivalentul a aproximativ 16% din PIB-ul ţării.