Președintele BVB Radu Hanga: Pare că e criză în Franța. Trebuie să fim conştienţi că asta va fi o criză pentru noi. Modul de funcţionare al lumii e schimbat radical şi asta va avea schimbări şi la noi

„Când eşti 95% din numărul unu, îţi permiţi să-l copiezi pe cel care e numărul unu. Când ai ajuns la 105, eşti tu numărul unu. În momentul acela, eşti pe picioarele tale, trebuie să începi să-ţi cauţi tu drumul. Ne uităm acum la ce se întâmplă în Europa. România s-a dezvoltat. Vedem Franţa, protestele. Da, pare că este o criză acolo, pare că este o criză în lumea care pentru noi, în ultimii 35 de ani, a constituit o ancoră şi un model. Pare că şi ei vor trece printr-un proces în care îşi vor regândi modul în care funcţionează. Trebuie să fim conştienţi că asta va fi o criză pentru noi”, a afirmat Radu Hanga.

Acesta a susţinut că transformările care au loc la nivel global vor avea consecinţe şi asupra României.

„Adică, ştiţi, e ca la examen, când stai şi copiezi de la cel de lângă tine şi el ia hârtia şi o aruncă la gunoi, pentru că realizează că a greşit, şi scoate o foaie albă. E o mare problemă. Scuzaţi gluma, poate e nepotrivită, dar, într-un fel sau altul, asta se întâmplă. Simt că suntem într-un moment în care, la nivel global, modul de funcţionare al lumii e schimbat radical şi asta, ne place, nu ne place, va avea schimbări şi la noi şi va avea efecte şi la noi”, a explicat preşedintele BVB.

La rândul său, Sergiu Oprescu, chairman al European Mortgage Federation, a atras atenţia asupra dificultăţilor tot mai mari întâmpinate de tineri în accesarea unei locuinţe în numeroase state europene.

„Criza din Spania e legată de affordable housing, e legată de posibilitatea tânărului să-şi cumpere o locuinţă şi să-şi întemeieze o familie şi să-şi crească copiii şi aşa mai departe. Contractul social pe care noi l-am primit la vremea respectivă (…) spunea: învaţă, fă-ţi o facultate, du-te la o meserie şi fă o meserie bună, câştigă bani, îndrăgosteşte-te, fă-ţi o familie, fă copii, cumpără-ţi o casă şi aşa mai departe. Acel contract social în foarte multe ţări ale Uniunii Europene e rupt, e şters şi sunt generaţii, o generaţie care vede în clipa de faţă că accesul la o locuinţă accesibilă e din ce în ce mai greu de făcut, costurile cu chiriile sunt foarte mari”, a declarat Sergiu Oprescu.

Potrivit acestuia, România se află într-o situaţie relativ favorabilă în privinţa accesibilităţii locuinţelor, însă riscă să se confrunte cu dificultăţi similare celor din alte state europene.

„Paradoxul este că România stă încă foarte bine pe ceea ce se numeşte indicele de accesibilitate, affordable index. În raportul OECD au fost date doar două ţări ca având o îmbunătăţire a acestui indice: România şi Finlanda, 2015-2025, pe cei 10 ani pe care s-a uitat raportul OECD, dar asta nu înseamnă că pe noi nu ne paşte acelaşi pericol, pentru că avem o penetrare a creditului ipotecar în PIB de în jur de 6,2-6,3%. Comparăm asta cu Polonia, pe la 14%, şi cu Cehia, pe la 25%. Deci noi încă suntem undeva la începuturi. E adevărat că plecăm dintr-un start mai bun, pentru că am evitat excesele pe care le-au făcut ceilalţi şi, ca atare, putem încă să avem o clasă de mijloc care să aibă accesibilitate la locuinţă”, a explicat Oprescu.

El a abordat şi influenţa internetului şi a reţelelor sociale asupra modului în care oamenii percep informaţiile şi îşi formează opiniile.

„Apoi, ar trebui să discutăm despre reţelele sociale. Ştiţi, la începuturi, când a apărut internetul, ni s-a făcut un fel de promisiune că eşti la un click distanţă de adevărul absolut. Domnule, dai un click şi ţi se dă adevărul absolut.(…) Dar peste această promisiune, că sunt la distanţă de un clic de un adevăr absolut, s-au suprapus reţelele sociale, le-au spart în tot felul de clustere. Şi acum fiecare cluster are adevărul lui”, a susţinut Sergiu Oprescu.

Pentru a ilustra schimbările produse de reţelele sociale în ceea ce priveşte popularitatea şi influenţa unor persoane, acesta a făcut referire la personajul Nilă din romanul „Moromeţii”, de Marin Preda.

„Ţineţi minte Nilă, caracterul din Moromeţii. El nu era renumit pentru isteţimea lui şi dacă Nilă, în perioada pe care o descrie Marin Preda în Siliştea-Gumeşti, s-ar fi suit pe casă şi ar fi sărit de pe casă în cap, cred că era dat afară de către comunitate. Îi spunea: măi, te-ai tâmpit de-a binelea, adică pleacă de aici. Dacă face astăzi chestia asta şi se filmează, vă garantez că are 1.000.000 de followers şi devine influencer”, a afirmat Oprescu.

În ceea ce priveşte încrederea creditorilor, Radu Graţian Gheţea, preşedintele Consiliului de Administraţie al Libra Internet Bank şi preşedinte de onoare al Asociaţiei Române a Băncilor, a amintit dificultăţile întâmpinate de România în finanţarea datoriei externe la sfârşitul anilor ’90.

„Am trecut prin multe momente şi cel mai neplăcut moment cred că a fost prin anii ’90, când, deşi a fost un moment deosebit de neplăcut pentru mine, a fost o revelaţie. E vorba de momentul când chiar o agenţie de rating, n-o să îi spun numele, a downgradat şi a băgat în junk România. Nu că ar fi fost România nemaipomenit de bine din punct de vedere financiar şi economic, dar pur şi simplu pentru că era o ţară care fusese în fieful Uniunii Sovietice, Rusia a colapsat şi atunci ne-a dat şi nouă un rating de negestionat”, a afirmat Gheţea.

Acesta a relatat că, într-un moment în care România întâmpina dificultăţi în obţinerea finanţării externe, reprezentanţii unor bănci cu capital străin au contribuit la mobilizarea unui împrumut pentru plata unei scadenţe.

„Banca Naţională, guvernatorul a avut o idee extraordinară şi a spus: veniţi toţi care lucraţi în băncile cu capital străin din România, veniţi până la Banca Naţională. Şi ne-am dus fiecare cu acţionarii. (…) Uite, avem de plătit o sumă de 108 milioane, era de dolari, o rată, şi nu ne mai dă nimeni. (…) Eu personal am avut o tresărire când am văzut că absolut toţi prezenţi au spus: eu dau 5 milioane, eu dau 10 milioane şi în 10 minute s-a strâns suma. Nu s-au dat banii degeaba. S-a dat un împrumut club loan”, a povestit Gheţea.

În ceea ce priveşte protestele din Europa, Gheţea şi-a exprimat îngrijorarea faţă de direcţiile politice şi sociale pe care le consideră periculoase, invocând experienţa ţărilor foste comuniste.

„E vorba de ce se întâmplă în Europa, ce se întâmplă pe străzile din Paris, din Milano şi din alte ţări. Am ajuns eu la concluzia că, cu excepţia, mă rog, Serbiei şi a Albaniei, se întâmplă în ţările care nu au fost în categoria ţărilor comuniste. lucru care îmi dă de gândit, pentru că încă, probabil, în ţările foste comuniste, lumea încă se înfioară când aude Internaţionala. Adică încă sunt oameni care îşi aduc aminte ce a însemnat comunismul. Majoritatea de aici sunteţi tineri şi nu ştiţi ce a însemnat exact comunismul decât din relatări. Nu l-aţi simţit pe pielea dumneavoastră. Ca atare, cred că ar trebui să fim mult mai atenţi în a analiza şi în a promova ideile care să frâneze nişte direcţii foarte periculoase”, a declarat Gheţea.

La rândul său, referindu-se la aceleaşi proteste, Monica Dudian, profesor la Academia de Studii Economice din Bucureşti, a susţinut că acestea pot fi privite şi ca o manifestare a implicării civice, fără a justifica actele de violenţă.

„Apropo de ce spuneaţi că se întâmplă în Franţa, eu aş vrea să arăt şi partea pozitivă a poveştii. Nu este o soluţie, dar în Franţa întotdeauna spiritul civic a fost puternic şi cred că am putea să privim ce se întâmplă acolo. Sigur, vreau să se înţeleagă foarte clar că nu sunt ok violenţele şi atacul la proprietatea privată şi aşa mai departe, dar aş vrea să înţelegem că în Franţa, exact cum se spune, Guvernului îi este teamă de cetăţean. Şi atunci ceea ce se întâmplă în Franţa poate fi privit şi ca un exerciţiu democratic, care însă a derapat, din păcate, pe alocuri, dar are şi acest aspect pozitiv, pentru că arată că societatea e vie şi are aşteptări”, a declarat Monica Dudian.

Conferinţa „România sub lupă – Economia românească între presiuni globale şi decizii interne” este organizată de Oxygen Events, la Arenele BNR din Bucureşti, cu Banca Transilvania în calitate de partener oficial şi AGERPRES ca partener media.