Preşedintele CJ Ilfov cere ca 5% din impozitul pe venit încasat la nivelul Bucureştiului să fie repartizat judeţului Ilfov

 Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Ilfov, Hubert Thuma, cere ca 5% din impozitul pe venit estimat a fi încasat la nivelul municipiului Bucureşti să fie repartizat judeţului Ilfov.
AGERPRES - D, 22 feb. 2026, 21:26
Preşedintele CJ Ilfov cere ca 5% din impozitul pe venit încasat la nivelul Bucureştiului să fie repartizat judeţului Ilfov

„NU pot să tac după ultimele declaraţii ale primarului general al Capitalei. Săptămâna trecută, la întâlnirea cu liderii grupurilor politice din Consiliul General, acesta s-a plâns că Ilfovul ‘primeşte bani’ de la Bucureşti pentru transportul metropolitan (cu referire la cele 230 de milioane cheltuieli STB) şi a aruncat vina pe ‘vremurile’ şi ‘complicitatea’ actualului preşedinte al României, Nicuşor Dan, fost primar general al Capitalei. Transportul metropolitan nu e un moft şi nici ‘pomană’. (…) Transportul metropolitan este o necesitate pentru Bucureşti şi Ilfov, construită pe o viziune de dezvoltare comună a zonei Bucureşti-Ilfov. Spre deosebire de preşedintele Nicuşor Dan, actualul primar general se preface că nu înţelege ce se întâmplă în teren. Fără soluţii metropolitane, Bucureştiul se blochează, iar Ilfovul plăteşte costul real al extinderii Capitalei. De aceea, Consiliul Judeţean Ilfov a trimis o adresă către autorităţile competente – Ministerul Finanţelor, Guvernul României şi Primăria Generală a Capitalei – prin care cerem un lucru legitim şi de bun-simţ: 5% din impozitul pe venit estimat a fi încasat la nivelul Municipiului Bucureşti să fie repartizat judeţului Ilfov”, a scris Hubert Thuma, duminică seară, pe Facebook.

El aduce o serie de argumente pentru susţinerea acestei solicitări.

„În acte, în Ilfov, suntem 540.000. În realitate, depăşim un milion de locuitori. Oameni care au nevoie de drumuri, şcoli, spitale, apă şi canal, transport public şi servicii sociale. Şi mai e un adevăr pe care nu-l putem cosmetiza: Multe companii operează efectiv în Ilfov, dar au sediile în Bucureşti, iar banii se contabilizează acolo. Iată ce ne spun cifrele, fără emoţie şi fără propagandă: 1. Aproape 130.000 de ilfoveni (care locuiesc oficial aici) plătesc impozit pe venit în Bucureşti. Vorbim de 1,2 miliarde lei. Dacă ne raportăm la numărul real de locuitori, suma este, realist, mult mai mare, apropiindu-se de 3 miliarde lei.
2. Marii contribuabili din Ilfov au plătit TVA de peste 1,3 miliarde de euro (aproape 7 miliarde lei) către bugetul de stat, din care la Consiliul Judeţean Ilfov s-au întors 900.000 de euro. 3. Şi, poate cel mai greu subiect: în Ilfov se vor depozita anul acesta aproximativ 1 milion de tone de deşeuri din Bucureşti. Acesta nu e ‘parteneriat’, e o presiune enormă pe comunităţile noastre, pe infrastructură şi pe sănătatea oamenilor”, arată sursa citată.

În aceste condiţii, Hubert Thuma anunţă că, săptămâna aceasta, se va întâlni cu primarii din Ilfov pe tema unui referendum privind depozitarea deşeurilor din Bucureşti în Ilfov, dar şi că ia în calcul măsura de a sista eliberarea autorizaţiilor de construire în Ilfov până când relaţia Bucureşti-Ilfov se aşază „corect financiar şi administrativ”.

„Suntem într-un stadiu avansat pentru a lansa un referendum pe tema depozitării deşeurilor din Bucureşti în Ilfov. Nu pentru conflict. Ci pentru că Ilfovul trebuie să fie respectat şi consultat când devine ‘curtea din spate’ a Capitalei. Şi mai spun ceva, foarte direct, dacă administraţia actuală a Bucureştiului continuă să trateze Ilfovul ca pe o zonă ‘bună doar să preia problemele’ – gunoi, trafic, presiune urbană – atunci Ilfovul va fi obligat să ia măsuri ferme pentru a-şi proteja comunităţile.

După episodul gunoaielor, iau în calcul inclusiv măsura de a sista eliberarea autorizaţiilor de construire în Ilfov, până când relaţia Bucureşti-Ilfov se aşază corect financiar şi administrativ. Ştiu foarte bine ce ar însemna asta: presiune uriaşă pe piaţa locuinţelor, pe dezvoltarea economică, pe infrastructura de servicii şi pe mobilitatea oamenilor. Bucureştiul ar resimţi imediat efectele pentru că Ilfovul a devenit supapa de dezvoltare a Capitalei: locuire, logistică, depozite, servicii, forţă de muncă. Dacă această supapă se închide, blocajele se mută înapoi în Bucureşti. Ceea ce se traduce prin mai multă aglomeraţie, preţuri şi mai mari, investiţii încetinite, trafic şi mai sufocant. Asta demonstrează, încă o dată, că Bucureşti şi Ilfov trebuie administrate cu cap, împreună, nu în contre”, se mai arată în postarea citată.

Te-ar mai putea interesa și
Ministerul Finanțelor a alocat banii pentru tratamente balneare pe 2026. Câte persoane vor putea beneficia și cât e suma totală
Ministerul Finanțelor a alocat banii pentru tratamente balneare pe 2026. Câte persoane vor putea beneficia și cât e suma ...
Ministerul Finanțelor a avizat peste 410 milioane de lei pentru bilete de tratament balnear. Vor beneficia de facilități aproape 60.000 de persoane. ...
Amesto Global intră pe piața din România, prin achiziția companiei de contabilitate Ensight Finance
Amesto Global intră pe piața din România, prin achiziția companiei de contabilitate Ensight Finance
Amesto Global, companie internațională de servicii corporative deținută în sistem de parteneriat, intră pe piața din ...
OSCAR Downstream a numit-o pe Silvia Ene în funcția de Chief Operating and Strategy Officer
OSCAR Downstream a numit-o pe Silvia Ene în funcția de Chief Operating and Strategy Officer
Compania OSCAR Downstream își consolidează echipa de leadership prin cooptarea Silviei Ene în rolul de Chief Operating ...
Evaluarea legislației UE privind tutunul riscă să afecteze obiectivul unei Europe fără fumat până în 2040, prin neluarea în considerare a unor dovezi relevante
Evaluarea legislației UE privind tutunul riscă să afecteze obiectivul unei Europe fără fumat până în 2040, prin neluarea ...
Uniunea Europeană riscă să rateze obiectivul unei generații fără fumat până în 2040 dacă decizia politică ajunge ...