Președintele columbian Gustavo Petro, anchetat de justiția americană pentru legături cu traficanții de droguri – surse

Ziarul american scrie că aceste investigaţii se concentrează, printre altele, asupra faptului dacă Petro a avut întâlniri cu traficanţi de droguri sau a solicitat donaţii de la traficanţi în timpul campaniei sale prezidenţiale.

Birourile procurorilor districtuali din Manhattan şi Brooklyn din New York sunt responsabile de aceste anchete, la care participă procurori specializaţi în trafic internaţional de droguri şi agenţi de la Administraţia pentru Controlul Drogurilor (DEA) şi de la Serviciul de anchete pentru securitate internă (HSI), a adăugat ziarul citat.

The New York Times notează, de asemenea, că anchetele sunt în faza iniţială şi că nu se ştie dacă vreuna dintre ele va duce la acuzaţii penale împotriva preşedintelui columbian.

Cotidianul american subliniază totodată că nu există dovezi că începerea acestor anchete ar fi avut sprijinul Casei Albe.

Vineri, Petro a declarat că în ţară „nu există nicio anchetă” privind presupusele sale legături cu traficanţii de droguri

„Niciodată în viaţa mea nu am vorbit cu un traficant de droguri, dimpotrivă, mi-am dedicat zece ani din viaţă, cu riscul existenţei mele şi provocând exilul familiei mele, denunţării legăturilor dintre cei mai puternici traficanţi de droguri şi politicienii din Congres” şi din alte instituţii ale puterii, în timpul „perioadei guvernării paramilitare”, a declarat Petro când a comentat ştirea publicată de The New York Times.

„În ceea ce priveşte campaniile mele, le-am spus întotdeauna managerilor că donaţiile de la bancheri sau traficanţi de droguri nu sunt acceptate”, a declarat Petro, care a adăugat că ancheta din Columbia privind campania sa prezidenţială nu a găsit „niciun peso de la traficanţi de droguri”.

Potrivit preşedintelui columbian, acesta a fost „principiul său personal ca lider politic”. Petro a atribuit presupusele anchete împotriva sa în Statele Unite „acuzaţiilor extremei drepte columbiene”, despre care a spus că este într-adevăr „conectată” cu traficanţii de droguri.

Ambasada Columbiei la Washington a avut deopotrivă o reacţie la relatarea din New York Times, afirmând că acuzaţiile împotriva preşedintelui „nu au temei”.

„Nicio autoritate competentă nu a emis nicio hotărâre sau notificare oficială şi nici nu a confirmat afirmaţiile menţionate în relatare. Insinuările relatate nu au bază legală şi factuală”, a transmis ambasada într-un comunicat.

Misiunea diplomatică a afirmat că materialul jurnalistic se bazează pe „surse anonime şi îi lipsesc constatări concrete” şi a cerut ca acesta să fie citit „în contextul său complet şi cu prudenţa pe care o merită aceste tipuri de versiuni neverificate”.

Relaţia bilaterală dintre Statele Unite şi Columbia este tensionată din ianuarie 2025, după începerea celui de-al doilea mandat al preşedintelui Donald Trump, care a inaugurat o perioadă de puternice dezacorduri cu guvernul columbian.

Prima criză majoră a avut loc chiar în acea lună, când Petro a refuzat să primească zboruri militare americane care transportau cetăţeni columbieni deportaţi, argumentând că aceştia erau transportaţi în condiţii inumane. În replică, Trump a ameninţat că va impune tarife şi sancţiuni economice împotriva Columbiei.

Dezacordurile au continuat în lunile următoare, în special în ceea ce priveşte abordarea luptei împotriva drogurilor, ceea ce a dus la retragerea de către SUA a certificării Columbiei în acest domeniu şi la impunerea de sancţiuni împotriva oficialilor columbieni, inclusiv a preşedintelui însuşi.

În septembrie 2025, SUA i-au revocat viza lui Petro după ce acesta a participat la un eveniment la New York, în marginea Adunării Generale a ONU, unde a îndemnat personalul militar american să nu respecte ordinele guvernului american cu privire la războiul din Gaza.

Cu toate acestea, marţi, Petro a indicat că guvernul SUA i-a restabilit viza până la sfârşitul mandatului său, care se încheie pe 7 august.

Tensiunile bilaterale s-au diminuat după o convorbire telefonică între Petro şi Trump la începutul lunii ianuarie, care a dus la întâlniri la nivel înalt între oficiali din ambele guverne şi la o reuniune a celor doi lideri, în 3 februarie.