Preşedintele Eurogrupului se aşteaptă în acest an la o creştere cu 1% a economiei zonei euro

„Analizând perspectivele din 2024, continui să cred că economia zonei euro va avea o evoluţie bună, în contextul dificultăţilor economice. Deşi este un ritm de creştere mai lent decât mi-ar plăcea să văd, este totuşi creştere, în pofida tuturor dificultăţilor”, a declarat Donohoe, înaintea reuniunii de la Bruxelles a miniştrilor de Finanţe din zona euro.

Conform celor mai recente date publicate luni, economia germană, motorul economiei europene, a înregistrat un declin de 0,3% pe ansamblul anului trecut, după un avans de 1,8% în 2022. PIB-ul Germaniei a stagnat în trimestrul al treilea, comparativ cu precedentele trei luni, conform datelor revizuite ale Destatis, astfel încât a evitat la limită recesiunea. Definiţia tehnică a recesiunii este două trimestre consecutive de contracţie a Produsului Intern Brut.

Şi alte state importante din zona euro se confruntă cu dificultăţi. Franţa şi Italia se aşteaptă să înregistreze creştere economică anul viitor, deşi incertitudinile rămân ridicate, în contextul preţurilor ridicate la energie, al majorării dobânzilor şi al cererii scăzute pe plan extern.

Prognozele Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) indică un avans de 0,6% a PIB-ul Germaniei în acest an, cel mai lent ritm de creştere în rândul statelor membre G20, exceptând Argentina.

Mulţi investitori şi analişti se aşteaptă la o scădere moderată a activităţii economice în zona euro şi o reducere a ratei inflaţiei spre ţinta BCE de 2%.

Întrebat de încetinirea economiei chineze, Donohoe a explicat că, în timp ce sunt afectate exporturile Uniunii Europene, statul asiatic încă înregistrează creştere, „deşi într-un ritm lent”.

„În timp ce China şi-a îndeplinit probabil ţinta de creştere de 5% în 2023, economia a pierdut din avânt în trimestrul patru”, a apreciat preşedintele Eurogrupului.

Investitorii estimează că BCE va reduce dobânzile de cel puţin cinci ori în acest an, iar prima mutare ar urma să vină în lunile martie sau aprilie, un scenariu care, potrivit mai multor oficiali BCE, este unul „excesiv”, având în vedere presiunile persistente pe partea de preţuri.

Inflaţia în zona euro a scăzut rapid pe parcursul anului 2023, dar, luna trecută, a revenit pe creştere, până la 2,9%, în principal din cauza unor factori tehnici, şi este posibil să rămână la acest nivel pentru o anumit perioadă.