Preşedintele Nicuşor Dan va desemna un nou candidat la funcția de prim-ministru

Potrivit programului anunţat de Administraţia Prezidenţială, şeful statului are luni consultări cu partide și parlamentarii neafiliaţi în intervalul 14.00 – 19.00.

Noile consultări au loc în contextul în care săptămâna trecută liberalul Siegfried Mureşan, al treilea premier desemnat în ultimele cinci luni, nu a trecut de votul de învestitură al Parlamentului.

Conform articolului 85 din Constituţie, preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.

Articolul 103 din Legea fundamentală prevede că:

„(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

(2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.

(3) Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”.

Pe 5 mai, după nici un an de la învestitură, Cabinetul condus de premierul Ilie Bolojan, susţinut inţial de PSD, PNL, USR, UDMR şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, a fost demis printr-o moţiune de cenzură. Anterior, social-democraţii părăsiseră coaliţia de guvernare, ei fiind iniţiatorii moţiunii de cenzură care a trecut de plenul reunit al Parlamentului cu voturile AUR.

De cinci luni, Guvernul României este interimar.

În această perioadă au avut loc mai multe încercări de a fi format un nou Guvern.

La un an de la câştigarea mandatului de preşedinte (turul al doilea al alegerilor prezidenţiale – 18 mai 2025), Nicuşor Dan a fost nevoit pe 18 mai 2026 să se consulte din nou cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui prim-ministru.

Câteva zile mai târziu, pe 4 iunie, şeful statului l-a desemnat pe europarlamentarul Eugen Tomac candidat la funcţia de prim-ministru.

Însă, pe 14 iunie, la zece zile de la desemnare, Eugen Tomac şi-a depus mandatul, fiind în imposibilitatea de a forma o majoritate guvernamentală.

Tot în acea zi, Nicuşor Dan l-a desemnat candidat la funcţia de prim-ministru pe liberalul Adrian Veştea. Acesta s-a prezentat în faţa Parlamentului, pe 22 iunie, pentru votul de învestitură, însă a fost respins de Legislativ, cu 189 de voturi „pentru” şi 23 de voturi „împotrivă”, din totalul celor 212 voturi valabil exprimate.

A doua zi, şeful statului a convocat o nouă rundă de consultări oficiale cu partidele politice parlamentare, însă nu a fost desemnat niciun candidat de premier, varianta conturată, după cum afirma preşedintele Nicuşor Dan, fiind a unui guvern minoritar.

O nouă rundă de consultări a avut loc abia la mijlocul lunii septembrie. Şeful statului i-a convocat pe 17 septembrie pe reprezentanţii partidelor politice parlamentare încercând o nouă deblocare a situaţiei politice. În acea zi l-a desemnat prim-ministru pe liberalul Siegfried Mureşan, care a dus procedura constituţională până la capăt, însă programul de guvernare pe care l-a propus şi lista de miniştri au fost respinse tot prin vot de Parlament pe data de 30 septembrie.

Aflat în acea zi într-o vizită oficială în Cehia, preşedintele Nicuşor Dan a anunţat că va convoca o nouă rundă de consultări pentru deblocarea situaţiei, precizând că un lucru este cert – la finalul acestei runde va desemna un nou candidat de prim-ministru, eliminând varianta anticipatelor, posibilă în prezent din punct de vedere constituţional.