Președintele Poloniei Andrzej Duda propune introducerea în Constituție a unei preveri prin care Apărării să-i fie alocate cel puțin 4% din PIB

Polonia s-a lansat într-un program costisitor de înarmare şi alocă deja Apărării un procent de peste 4% din PIB, cel pentru anul în curs fiind chiar de 4,7%, mult peste angajamentul de 2% asumat în cadrul NATO, şi insistă ca şi celelalte state membre ale UE să-i urmeze exemplul la acest capitol. Multe dintre aceste ţări nu-i împărtăşesc însă abordarea.

Obiectivul creşterii cheltuielilor militare este însă impulsionat şi de noul preşedinte american Donald Trump, care le-a cerut membrilor europeni ai NATO să-şi crească bugetele Apărării la 5% din PIB, idee de asemenea sprijinită de Polonia, precum şi de ţările baltice foste republici sovietice, dar este considerată nerealistă şi nesustenabilă de majoritatea europenilor.

Preşedintele conservator polonez Andrzej Duda, un aliat al opoziţiei naţionaliste, a declarat vineri la Bruxelles, la o conferinţă de presă comună cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, că a înaintat Parlamentului un amendament constituţional „care face obligatoriu să cheltuim cel puţin 4% din PIB-ul nostru pentru Apărare în fiecare an”.

Amendamentul ar fi „o garanţie că aceste cheltuieli vor fi făcute, că securitatea va fi consolidată”, a motivat el, chiar înainte de un discurs al premierului liberal Donald Tusk despre situaţia apărării Poloniei.

Pentru a fi adoptat, un amendament constituţional trebuie să fie susţinut de două treimi dintre membrii camerei inferioare a Parlamentului de la Varşovia şi încă nu este clar dacă va întruni acest sprijin.

La rândul său, în discursul din parlament, premierul Tusk a cerut ca Apărarea să primească un buget de minim 5% din PIB, aşa cum doreşte Trump. Cheltuirea a 5% pentru Apărare este „o necesitate”, a susţinut el, recunoscând însă că pentru a atinge un asemenea obiectiv cetăţenii polonezi trebuie să facă „multe eforturi”.

Tusk a mai menţionat că guvernul său doreşte să pună în aplicare până la sfârşitul anului un sistem de instrucţie militară pentru fiecare bărbat, ca pregătire pentru cazul unui război, fără a prezenta detalii.

În plus, premierul polonez a declarat că sprijină retragerea Poloniei din tratatul de interzicere a minelor antipersonal, pentru a creşte capacităţile de apărare ale ţării în contextul războiului din Ucraina.

„Voi recomanda un aviz favorabil cu privire la retragerea Poloniei din Convenţia de la Ottawa şi, eventual, din Convenţia de la Dublin. Vorbesc aici despre mine antipersonal şi muniţii cu dispersie”, a precizat el. O asemenea decizie „nu este amuzantă, nu este plăcută”, dar Polonia va lua în considerare doar propriile nevoi de securitate, a completat Tusk, după ce Lituania vecină s-a retras joi de la convenţia internaţională interzicere a muniţiilor cu dispersie, invocând preocupări de securitate legate de Rusia, o decizie fără precedent în rândul statelor UE şi criticată de organizaţiile pentru apărarea drepturile omului.

Într-o declaraţie acordată presei joi la Bruxelles, înaintea summitului european, premierul polonez a pledat pentru „reluarea cursei înarmării” în faţa Rusiei, susţinând că Europa poate să câştige această confruntare. „Europa trebuie să accepte această provocare, această cursă a înarmării. Şi trebuie să o câştige”, a indicat el. „Europa ca un întreg este cu adevărat capabilă să câştige orice confruntare militară, financiară sau economică cu Rusia. Noi suntem pur şi simplu mai puternici”, a susţinut Donald Tusk.

Sursa foto: Flickr