Preşedinţia Egiptului respinge ultimatumul de 48 de ore dat de către armată

Ultimatumul a fost lansat, după manifestaţiile contra preşedintelui islamist, de către militarii care au preluat conducerea Guvernului în perioada dintre înlăturarea fostului şef de stat Hosni Mubarak, în februarie 2011, şi alegerea lui Morsi, în iunie 2012.

Morsi a declarat că „Egiptul nu va permite nici un fel de întoarcere în trecut” şi a promis o „reconciliere naţională” şi o „pace socială”. Totodată, armata a declarat în decursul ultimei săptămâni că ea nu va lăsa ţara „să alunece într-un tunel sumbru al conflictelor şi tulburărilor”.

Comandantul armatei a declarat într-un mesaj televizat că „dacă revendicările poporului nu vor fi satisfăcute în decursul acestei perioade, (forţele armate) vor anunţa o foaie de parcurs şi măsuri pentru a superviza punerea sa în aplicare”.

Opozanţii mobilizaţi în Piaţa Tahrir din Cairo au fost entuziasmaţi de această declaraţie care, după părerea lor, îl pune pe preşedinte în faţa demisiei.

„Morsi nu mai este preşedintele nostru, Sissi este cu noi”, au scandat manifestanţii, cu referire la Abdel Fattah al-Sissi, şeful armatei şi ministru al Apărării.

După anunţul armatei, zeci de mii de manifestanţi au defilat pe străzile din Cairo, Alexandria şi alte mari oraşe ale ţării.

„Armata este alături de popor”, consideră mişcarea Tamarrod (rebeliune, în limba arabă), care a organizat manifestaţiile de duminică. Patru membri ai Guvernului au demisionat, ceea ce a dus la izolarea politică a lui Morsi.

Fraţii Musulmani, formaţiune din care provine Morsi, au declarat că ei „analizează” declaraţia militară.

Preşedintele american Barack Obama a îndemnat „toate părţile să dea dovadă de reţinere”, iar ONU le-a chemat la dialog, subliniind că o nouă criză ar avea un „impact important” asupra evoluţiei altor state din regiune.

Numărul manifestanţilor a crescut duminică, aceştia scandând „poporul vrea înlăturarea regimului”, slogan folosit şi în 2011, împotriva regimului autoritar al lui Mubarak.

Cel puţin 16 persoane au fost ucise în cursul manifestaţiilor din întreaga ţară, dintre care opt au murit în Cairo, în confruntările dintre susţinători şi opozanţi ai lui Morsi la Cairo, potrivit Ministerului Sănătăţii.

În confruntări similare a murit inclusiv un american, săptămâna trecută.

– Teama de o nouă „baie de sânge”

O importantă instituţie islamică, Al-Azhar, cu sediul la Cairo, a declarat să se teme de „o nouă baie de sânge” şi că este îngrijorată de infiltrarea unor bărbaţi înarmaţi în rândurile manifestanţilor „paşnici”.

Pentru a preveni derapaje grave, armata și poliția au fost dislocate în întreaga țară pentru a întări protecția instituţiilor vitale.

Sediul Fraţilor Musulmani din cartierul Moqattam, Cairo, a fost incendiat în cursul nopţii, după care a fost ocupat şi jefuit luni dimineaţa.

Unii atacatori au aruncat obiecte pe geam, iar alţii au furat căști, veste antiglonț, televizoare, mobilier și documente, a declarat un jurnalist de la AFP.

„Fraţii Musulmani au ruinat ţara, de aceea jaful este justificat”, a explicat un manifestant.

Opoziţia a îndemnat populaţia să manifesteze în ziua aniversară de învestire a lui Morsi. Demonstraţiile de duminică au marcat începutul „Revoluţiei din 30 iunie”, susţine ziarul independent Al-Masry al-Youm.

La câţiva kilometri distanţă de Piaţa Tahrir, în cartierul Nasr City, au campat adepţii primului preşedinte ales în mod democratic din istoria Egiptului, care vor să susţină „legitimitatea” lui Morsi.

Armata care a vorbit de „milioane” de opozanţi ai preşedintelui egiptean în întreaga ţară, a estimat numărul susţinătorilor lui Morsi la 25.000 de persoane.

După ce a strâns 22 de milioane de semnături pentru o petiţie privind demisia lui Morsi, acuzat pentru derivă autoritară şi pentru că a lăsat ţara sub influenţa Fraţilor Musulmani, Tamarrod i-a dat lui Morsi termen pentru a demisiona până marţi, la ora 17.00 (18.00 ora României).

În caz de refuz, mişcarea Tamarrod a anunţat că va începe „o campanie de nesupunere civilă totală”.

Instabilitatea din Egipt, cea mai populată ţară arabă, cu peste 80 de milioane de locuitori, este însoţită de o criză economică generată de inflaţe, şomajul în creştere şi deprecierea monedei naţionale.