Presiunile politice afectează politica monetară în Europa Centrală

În Polonia, guvernatorul Adam Glapinski este acuzat că a încercat să stimuleze economia prin reducerea dobânzii de politică monetară pentru a-şi ajuta aliaţii din Partidul Lege şi Justiţie (PiS) să câştige un nou mandat la alegerile de luna trecută, fără succes cum s-a dovedit.

În Ungaria, guvernatorul Gyorgy Matolcsy este presat de Guvernul condus de Viktor Orban să reducă şi mai agresiv dobânda de referinţă înaintea alegerilor europarlamentare de anul viitor.

Aceste dispute vin pe fondul unei inflaţii care în Europa Centrală este semnificativ mai mare decât în Europa Occidentală, stimulată de factori precum pieţe ale muncii mult mai tensionate dar şi repetarea practicilor vizând introducerea de stimulente înainte de alegeri.

„Cadrul general de politică monetară şi credibilitatea băncilor centrale din CEE a fost una adecvată înaintea recentelor şocuri. Anul acesta şi anul viitor vor pune la încercarea această credibilitate”, spune Karen Vartapetov, analist şef pentru ratinguri suverane la S&P Global Ratings.

Un sondaj din 2021 al Băncii Mondiale a ajuns la concluzia că amestecul în politica băncii centrale duce la perioade prelungite de inflaţie ridicată în economiile emergente precum Turcia şi Argentina.

Îngrijorările investitorilor cu privire la independenţa băncilor centrale se adaugă unor critici mai vechi cu privire la statul de drept în Polonia şi Ungaria, care au văzut cum finanţări de miliarde de euro au fost suspendate de UE din cauza îngrijorărilor cu privire la înrăutăţirea standardelor democratice.

„Credibilitatea politicii monetare este un factor negativ pentru ratingul Ungariei iar inflaţia încăpăţânat de ridicată este un element negativ pentru ratingul Poloniei”, spune Paul Gamble, directorul echipei de ratinguri suverane pentru Europa emergentă la Fitch Ratings.

Viitorul Guvern de la Varşovia menţionează deciziile guvernatorului Adam Glapinski de a reduce costul creditului cu 100 de puncte de bază, înaintea alegerilor de luna trecută, drept o dovadă că a modificat politica monetară în funcţie de ce aveau nevoie aliaţii săi din Partidul Lege şi Justiţie (PiS). În prezent, partidele care vor forma coaliţia guvernamentală pregătesc un dosar pentru a-l aduce pe guvernator în faţa tribunalului.

În replică, un purtător de cuvânt de la Banca Naţională a Poloniei a spus că guvernatorul a acţionat în limitele mandatului legal şi a adăugat că demiterea lui Glapinski ar putea afecta activele poloneze. „Încercările de a-l aduce pe guvernatorul NBP în faţa tribunalului de stat pot fi interpretate ca un atac asupra independenţei băncii centrale”, a precizat purtătorul de cuvânt.

În Ungaria, toate privirile sunt îndreptate spre modul în care guvernatorul Gyorgy Matolcsy, un fost aliat al lui Viktor Orban care între timp a devenit un critic al politicilor sale economice, va răspunde la solicitările executivului de a reduce şi mai mult dobânda de referinţă de la nivelul actual de 11,5%, cel mai ridicat din UE.

Începând din luna mai şi până în prezent, Banca Naţională a Ungariei a redus dobânda de bază cu 650 puncte de bază, dar s-a abţinut de la o reducere semnificativă la şedinţa de săptămâna trecută, chiar dacă ritmul de creştere a preţurilor a încetinit de la un nivel de 25% în primul trimestru, până la un nivel estimat la 7% pentru luna decembrie.

„Chiar dacă par să existe motive solide pentru a accelera ritmul reducerilor de dobândă, o mare parte dintre investitorii străini ar putea vedea asta ca o capitulare în faţa presiunilor politice”, spune economistul ING, Peter Virovacz.

Vineri, diferenţa între randamentele pentru obligaţiunile poloneze cu maturitatea la cinci ani şi obligaţiunile germane similare era de 282 de puncte de bază în timp ce în cazul obligaţiunilor ungare era de 437 de puncte de bază. Modul în care vor evolua aceste prime va depinde în mare parte de modul în care politicile din Polonia şi Ungaria vor fi percepute de investitori că vor influenţa deciziile băncilor centrale în lunile următoare.

„În condiţiile în care toate celelalte lucruri sunt la fel, cu cât o bancă centrală este mai puţin independentă, cu atât este nevoie de randamente mai mari pentru a compensa pentru acest risc”, spune Arif Joshi, analist la Lazard Asset Management.