1EUR = 4.7635 RON | Bucureşti 16 º

Companii

De citit pentru Guvern: Cu cât ar trebui să se ieftinească petrolul să nu simţim suprataxa pe carburanţi

Premierul şi ministrul bugetului par a fi convinşi de faptul că impozitarea suplimentară a carburanţilor, de la 1 ianuarie, nu va conduce la o creştere a preţului la pompă pentru că va fi compensată de o scădere a cotaţiilor la petrol anul viitor. Calculele şi prognozele arată un optimism excesiv al oficialilor români.

02 dec, 2013 | | ECONOMICA.net

"Nu va creşte pentru că avem un context economic favorabil, în care pe bursele mondiale preţul combustibilului va scădea în mod semnificativ şi, atunci, eu cred că impactul pentru cetăţean nu va exista", a spus premierul Ponta referindu-se la evoluţia preţurilor la carburanţi după data de 1 ianuarie.

Şi ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, a declarat, citând prognozele specialiştilor, că preţul international al ţiţeiului va continua să scadă, lucru care va compensa creşterea accizei.

"Şi prognozele specialistilor sunt că acesta va continua să scadă. Deci va compensa eventualul impact al creşterii acciziei. Sunt doua componente ale preţului la pompă - cotaţia internaţionala a ţiţeiului şi impozitele. Dacă impozitele cresc un pic, ele sunt compensate pe viitor - aşa arata toate tendinţele internaţionale - de scăderea cotaţiei pe piaţa internaţională", a spus Voinea.

Ministrul a mai exemplificat şi cu detensionarea situaţiei din Iran, care a condus la scăderi ale preţurilor.

Carburanţii se scumpesc cu 9%, la 1 ianuarie

Cât adevăr este în prognozele pomenite de oficialii români şi, mai ales, cu cât ar trebui să scadă cotaţiile la petrol pentru ca acestea să "înghită" creşterea fiscalităţii, iar preţul la pompă să rămână neschimbat?

La 1 ianuarie, se va introduce acciza suplimentară de 7 cenţi pe litru, se va lua în calcul un nou curs la care se vor plăti accize, iar accizele vor mai şi creşte cu 4,7%, cât reprezintă rata inflaţiei luată în consideraţie la noul mecanism de calcul al accizelor. Calculele arată că preţurile la benzină şi motorină ar urma să crească cu circa 50 de bani pe litru, de la 1 ianuarie 2014, iar o estimare oficială a unui reprezentant al statului român arată o creştere de 53 de bani-cu atât a spus preşedintele Traian Băsescu că ar urma să crească preţurile la pompă. Deci, la un calcul grosier, am aveo o creştere finală de preţ la carburanţi de circa 9%.
Companiile petroliere stabilesc preţul la carburanţi şi în funcţie dar indirect, prin raportarea la cotaţiile produselor petroliere, care se raportează la cotaţiile ţiţeiului. Însă preţul petrolului nu este majoritar, ca şi componentă, în preţul final. Cea mai mare pondere o au taxele.

Cu cât a scăzut preţul când s-a ieftinit petrolul

Iată ce spune un studiu din anul 2009 al Comisiei Europene, relevant pentru faptul că acoperă şi anul 2008, în care s-a înregistrat cel mai ridicat preţ al petrolului din istorie (148 de dolari barilul). La acel moment, în iulie 2008, când un baril de petrol era cotat la 0,53 euro/litru, preţul mediu al motorinei din UE, fără taxe, era de 0,8 euro, iar cel al benzinei de 0,65 euro. Cu alte cuvinte, preţul ţiţeiului (de tip Brent în cazul de faţă, de referinţă pentru Londra) reprezenta 68% din preţul fără taxe al motorinei şi 81% din cel al benzinei.

La începutul lui 2009, când preţurile au coborât, situaţia se prezenta aşa: la un preţ al Brentului de 0,2 euro litrul, motorina fără taxe costa 0,41 euro (deci petrolul reprezenta jumătate din preţul fără taxe), iar benzina 0,3 euro (deci petrolul reprezenta 66% din preţ).

Pe lângă comparaţiile brute, această evoluţie arată şi altceva, de care oficialii de la Bucureşti trebuie să ţină cont: dacă vor avea parte de scădere a poverii pe partea de preţ a petrolului, companiile petroliere tind să nu o transpună pe toată într-o scădere a preţului produselor petroliere, pentru a ajunge pe profit şi pe segmentul de rafinare, cel care suferă cel mai mult atunci când petrolul este scump. Astfel, potrivit studiului, dacă din iulie 2008 până în ianuarie 2009 cotaţia Brentului a scăzut cu 47%, preţul mediu la motorină, fără să ţinem cont de taxe, a scăzut cu doar 32%, iar la benzină cu 41%.

Dacă luăm în calcul comparaţia la preţurile cu taxe, s-a întregistrat o ieftinire de 20,3% la benzină şi 20.8% la motorină, în condiţiile unei scăderi a cotaţiei barilului de 47%. Deci, pentru o ieftinire de 1% a produsului petrolier, a fost necesară o scădere de 2,35% a barilului de petrol.

Ponderea taxelor în preţul final va creşte substanţial

În momentul de faţă, în România aproape jumătate din preţul final al carburanţilor reprezintă taxe (48,8% la benzină şi 46,1% la motorină). După accizarea suplimentară, se va ajunge la 53% pentru benzină şi 48% pentru motorină, în situaţia, anunţată deja, în care companiile petroliere nu vor suporta nimic din creşterea fiscalităţii şi vor transfera totul în preţ.
Preţurile la pompă vor creşte de la 5,5 lei/litru la benzină la 6 lei, iar la motorină de la 5,7 lei la 6,2 lei. Pentru ca preţurile să se întoarcă la nivelul de acum, dupa 1 ianuarie, ar trebui să asistăm la o ieftinire de 8% a preţului final. Ceea ce, la un calcul grosier, ar înseamna o scădere a cotaţiilor barilului de petrol cu cel puţin 20%.

E posibilă o ieftinire de 20 de dolari pe baril, în curand?

Cât este de fezabilă o astfel de scădere, care să apară şi destul de rapid pentru a contracara efectele majorărilor de taxe? Potrivit extimărilor mai vechi ale US Energy Association, dar de care ţin cont inclusiv companiile petroliere de la noi, în 2014 ar urma să asistăm la un preţ mediu al Brentului de 103 dolari pe baril, de la 108 dolari, cât ar trebui să fie media în acest an. Ar apărea o scădere de preţ de nici 5%. La fel, cei de la Economist Intelligence Unit, dau un preţ mediu în acest an de 108,7 dolari, iar la anul unul de 104,8 dolari, deci o scădere de nici 4%.

Nici arabii nu par foarte siguri pe o ieftinire prea puternică, în condiţiile în care, oricum, OPEC a anunţat că pragul de 100 de dolari este unul "confortabil". Economistul şef al National Bank of Abu Dhabi, Giyas Gokken, a spus, la începutul lui noiembrie, că prognoza pentru 2014 este de 101 dolari pe baril, de la 105, preţul pentru acest an. Deci, tot o scădere de preţ cam la sfert faţă de cât ar trebui ca să absoarbă creşterea accizei.

Speranţa numită Iran

Cât poate influenţa detensionarea relaţiei cu Iranul preţurile pe piaţa globală a ţiţeiului? Preţul unui baril de Brent a scăzut cu 2,7% într-o zi, până la 108 dolari, după anunţarea acordului referitor la programului nuclear iranian şi relaxarea sancţiunilor economice la care este supusă ţara. Ţiţeiul West Texas Intermediate, de referinţă pentru piaţa americană, a coborât şi el cu 1,6%. Totuşi, acordul permite doar deblocarea parţială a exporturilor, iar Uniunea Europeană menţine încă mare parte a sancţiunilor:ţiţeiul iranian are încă interdicţie în statele din blocul comunitar.

Pe termen scurt, potrivit Financial Times, impactul livrărilor de ţiţei iranian va fi mai degraba limitat, dat fiind că este vorba despre maximum 1,2 milioane de barili pe zi, în condiţiile unui consum global de 90 de milioane. Dacă se vor ridica interdicţiile impuse de Comisia Europeană, exporturile s-ar putea dubla, până la 2,3 milioane de barili.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO