1EUR = 4.7284 RON | Bucureşti 34 º

Companii

Preţul carburanţilor s-a întors în 2010, când nu aveam supraacciză, iar cursul leu/dolar era mai mic. Explicaţii

Preţul benzinei şi motorinei din România este aproximativ acelaşi de acum cinci ani. Prăbuşirea cotaţiilor barilului de petrol cu 60% de atunci a fost compensată pe deplin de suprataxarea de către stat a carburanţilor şi de un curs de schimb leu/dolar defavorabil.

17 dec, 2015 | | ECONOMICA.net

Preţul mediu al carburanţilor comercializaţi în staţiile de distribuţie din România a ajuns la nivelul celor din 2010, potrivit datelor comparate ale Comisiei Europene. Astfel, motorina vândută în România, în 14 decembrie, era 1,0 euro pe litru, în timp ce, acum cinci ani, preţul acesteia era de 1,11 euro pe litru. Benzina costă acum 1,10 euro pe litru, iar în 2010 costa 1,14 euro.

Practic, preţurile de acum sunt la acelaşi nivel cu cele valabile acum fix cinci ani. Numai că datele care au condus la cele două niveluri de preţ diferă. În 2010, barilul de petrol era la 90 de dolari iar cursul leu/dolar era de 3,17. Acum, barilul costă doar 37 de dolari, deci o scădere de 60%, iar cursul este 4,2, deci o creştere de 25%. Preţul carburanţilor este însă aproximativ la fel, pentru că scăderea de preţ a barilului a fost, parţial, compensată de creşterea cursului de schimb şi, cel mai important, aceştia au devenit suprataxaţi. În ultimii ani, acciza a crescut constant, statul a introdus şi o supracciză de 7 eurocenţi pe litru, o altă taxă pe construcţii speciale, denumită „taxa pe stâlp”, iar cursul de schimb la care se calculează acciza a fost stabilit artificial la 4,7 euro pe litru, devenind practic o suprataxă în sine.

Astfel, în cinci ani, ponderea taxelor în preţul unui litru de carburant a urcat de la 45-50% la 55-60%. De altfel, taxele sunt şi principalul motiv pentru care România nu mai este, precum în 2010, printre cele mai ieftine ţări pentru carburanţi. După cum puteţi vedea în imaginile ataşate, ţara noastră a devenit, cel puţin la motorină, printre cele mai scumpe din Europa. Despre acest subiect, pe larg, aici. În ceea ce priveşte benzina, România stă ceva mai bine, dar tot este mai scumpă decât majoritatea vecinilor săi membri UE.

Preţul carburanţilor din UE decembrie 2010, inclusiv România

 

Preţul carburanţilor din UE decembrie 2015, inclusiv România

 

Cele mai ieftine ţări pentru carburanţi din UE sunt cele în care statul ia şi cele mai mici taxe. În această situaţie sunt Polonia, ţările baltice, Luxemburg, Bulgaria sau Polonia. Unde carburanţii sunt suprataxaţi, cum este cazul Angliei şi ţărilor scandinave, benzina şi motorina devin scumpe prin comparaţie.

Ce plăteşti la pompă

În România, aproape 60% din preţul unui litru de carburant reprezintă taxele şi accizele datorate statului. Preţul petrolului, cursul de schimb, costurile de logistică sau marja companiilor petroliere constituie cealaltă jumătate, fiecare dintre aceste elemente influenţând mai mult sau mai puţin preţul de la pompă.

Un procent de doar 40% din preţul carburantului din benzinării înseamnă marfa propriu-zisă, restul fiind taxe percepute direct de către stat, potrivit datelor oferite de companiile petroliere. Practic, la benzinărie nu alimentăm doar maşina, ci şi direct vistieria statului, pentru că distribuitorul de carburanţi virează direct la Finanţe între 52% şi 55% din litrul de benzină sau motorină, reprezentând TVA, acciză şi taxa pe stâlp.

Restul este componenta de preţ cu care „jonglează” producătorul şi distribuitorul de carburanţi: „costuri logistice (distribuţie primară şi secundară – salarii, întreţinere, amortizări – rovinieta, anvelope de iarnă, etc.);
• Costuri de operare reţea de distribuţie (salarii, taxe, impozite locale, utilităţi, investiţii obligatorii);
• Costul materiei prime (inclusiv costurile aferente aprovizionării şi prelucrării acesteia);
• Costuri financiare (dobânzi – credite investiţii, curs valutar, etc.);
• Adaos comercial”.

Explicaţiile ne-au fost date de reprezentanţii unuia dintre marii distribuitori de pe piaţa locală.

Aşadar, când preţul carburantului se modifică, se modifică doar pe componenta distribuitorului, pentru că statul trebuie mereu să îşi primească partea. Un efect considerabil în preţ îl are costul de achiziţie a materiei prime, legat direct de cotaţia produselor petroliere, care, la rândul său, este legată de cotaţia ţiţeiului. Dacă luăm în calcul doar componenta „baril”, o scădere de, spre exemplu, de 50% a cotaţiilor barilului de petrol se transpune într-o ajustare de circa 20% a preţului carburanţilor. Impactul preţului ţiţeiului în preţul carburanţilor are, de obicei, o întârziere de 45 de zile legată de fluxul de producţie. Astfel, ţiţeiul este cumpărat la un anume preţ, apoi descărcat, procesat şi depozitat până să ajungă în staţie, de unde este vândut clienţilor la cotaţiile produselor petroliere.

O altă influenţă importantă o are cursul de schimb leu-dolar. Petrolul şi produsele petroliere sunt cotate în dolari, însă distribuţia în România se face în lei, după care furnizorul este plătit tot în dolari - o întârziere de 30-45 de zile funcţie de fluxul de producţie/achiziţie între preţul de achiziţie şi preţul de desfacere. Astfel, o depreciere a leului în faţa dolarului aduce cu sine scumpirea carburanţilor.

Fiecare parte componentă a preţului are influenţă în preţul final. Dar nu înseamnă, în mod automat, că o ajustare într-un sens a unei componente duce la o ajustare proporţională a preţului final. Spre exemplu, cotaţia barilului de ţiţei poate scădea semnificativ, dar, în acelaşi timp, dolarul se poate aprecia în raport cu leul, în aşa fel încât preţul final să rămână neschimbat sau să scadă foarte puţin.

În România există trei mari producători de carburanţi - Petrom, Rompetrol şi LukOil - şi mai mulţi distribuitori majori. Trendul de preţ al carburanţilor este urmat fără excepţie de toţi distribuitorii, chiar dacă în proporţii diferite.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

Iulian Enache

Vara neputinţei

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO