Haos generalizat pe piaţa de energie. Ce se va întâmpla cu preţurile la iarnă

Comisia de Industrii și Servicii din Camera Deputaților a votat în unanimitate abrogarea articolului 61 din OUG 114 care stabilea introducerea prețurilor reglementate la energia electrică și gazele naturale livrate populației.

Mai întîi trebuie spus că, de această data, această comisie condusă de influentul deputat PSD Iulian Iancu este una de aviz. Pentru ca această abrogare să intre în vigoare, este nevoie ca ea să fie aprobată și de comisiile de raport și să fie votată în plenul Camerei Deputaților.

Ce s-a abrogat de fapt

Pentru piața de energie electrică, articolul respectiv introducea obligația furnizorilor de energie electrică ca, timp de trei ani, între 1 martie 2019 și 1 martie 2022, să vândă populației energie electrică la preț reglementat de ANRE. Pentru gaze, situația a fost ceva mai complicată. Articolul abrogat prevede ca Petrom și Romgaz trebuie să vândă toată producția de gaze la preț plafonat, de 68 de lei/MWh, pentru toți consumatorii din România.

Primele întrebări, la acest moment

ANRE va avea la dispoziție 90 de zile pentru a crea cadrul de re-dereglementare a piețelor, ca urmare a abrogării acelui articol. Lucru care este destul de dilematic, date fiind cele de mai jos, asta doar la o primă vedere

Pe partea de gaze, articolul abrogat din OUG 114 stârnește o confuzie maxima, pentru că el, ulterior, a fost modificat prin OUG 19/2019, care stabilește că Petrom și Romgaz vând gazele la acel preț doar consumatorilor casnici și producătorilor de energie termică pentru populație. Se va modifica și prevederea din OUG 19, sau nu?

În cazul în care se va aboga și aceaa, ce se întâmplă cu contractele care sunt în derulare, la prețurile reglementate între producători și furnizori, pentru cantitățile ce trebuie livrate la aceste prețuri și în viitor? Vor mai fi onorate sau nu, în condițiile inițiale?
Ce se va întâmpla cu prețurile la energie electrică pentru populație? Sau, mai bine spus, cu cât vor crește, în perioada de iarnă? Amintim că articolul abrogat impunea ca cei patru furnizori de ultimă instanță (Enel, Electrica, CEZ și E.On, trebuie să vândă populației energie la prețuri stabilite de ANRE, energie pe care, tot potrivit reglementării, o cumpără de la Hidro-, Nuclearelectrica și Petrom, la prețuri reglementate de tip cost de producție plus profit de 5%. Or, la ce știm acum, aceste prețuri vor fi desființate. Consumatorii casnici rămași la reglementat la ce preț vor plăti energia? Acum prețurile din piață sunt mult mai mari decât cele de anul trecut, sau decât cele reglementate. De exemplu, Hidroelectrica vinde în piață energie de timp bandă la circa 300 de lei MWh, iar prețul reglementat este de 112 lei. După dereglementare, acest ultim preț nu va mai exista, cel puțin teoretic

La fel, ce se va întîmpla cu contractele între producători și furnizori încheiate deja la prețurile reglementate? Se vor respecta? Și, daca da, și se vor desființa prețurile finale de furnizare, (și vor fi prețuri finale mai mari) ce se va întîmpla cu eventualele profituri ale furnizorilor care ar putea apărea, urmând a fi suportate de populație prin facturi.

ANRE nu poate, în teorie, să intervină în vreun fel asupra prețurilor din piața liberă, și încă nu știm dacă va fixa vreun calendar de revenire la piața liberă. Dacă îl va face, și va fi unul cu prețuri libere la producători dar cu o componentă de “limitare” a prețurilor finale la consumatori, nu vor fi iarăși pierderi pentru furnizori, care va trebui să fie recunoscute ulterior?

România nu are încă definit exact consumatorul vulnerabil și modalitatea de sprijin a acestuia, așa că o dereglementare totală, fără vreun aviz de preț al reglementatorului, va lovi puternic, daca să transferă prețurile actuale din piață în facturi, categoriile de consumatori cu venituri mici.