Preţul carbonului în UE a depăşit pentru prima dată nivelul record de 50 de euro pe tonă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Preţurile de referinţă ale permiselor pentru carbon din Uniunea Europeană au urcat marţi dimineaţă cu 1,3%, la 50,05 euro pe tonă, cel mai ridicat nivel din 2005, când a fost lansat sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS). Acesta este principalul instrument de politică al UE pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, impunând centralelor electrice, fabricilor şi companiilor aeriene europene să achiziţioneze certificate de acest fel tot mai costisitoare, în timp ce plafonul numărului de certificate tranzacţionabile scade de la an la an.

Comisia Europeană va propune în iunie o reformă majoră a ETS, având în vedere obiectivul UE de a atinge neutralitatea climatică până în anul 2050, plus obiectivul intermediar al diminuării emisiilor poluante cu cel puţin 55% până în 2030, faţă de nivelul anului 1990.

Ulterior, preţurile de referinţă ale permiselor pentru carbon din Uniunea Europeană au scăzut şi se tranzacţionau la 49,46 euro pe tonă. Conform datelor Refinitiv, contractele permiselor pentru carbon pentru decembrie 2021 au urcat cu 14,7% în aprilie şi cu 49,2% de la începutul anului.

Luna trecută, preţul carbonului în UE a crescut la nivelul record de 47 euro pe tonă, după acordul privind Legea europeană a climei, unul dintre elementele-cheie ale Pactului verde european. Legea consacră angajamentul UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050 şi obiectivul intermediar de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.

„Există o serie de factori care au dus la creşterea preţurilor până la acest nivel: sprijinul politic pentru noile obiective climatice ale UE, cererea solidă din partea investitorilor pe fondul creşterii preţurilor şi estimările analiştilor privind continuarea majorării preţurilor în următorii ani”, a declarat analistul Refinitiv Ingvild Sorhus pentru Reuters.

Acesta a adăugat că nivelul scăzut al capacităţilor de stocare a gazelor naturale din Europa afectează preţul carbonului în UE.

Pentru a ajuta companiile europene să rămână competitive, în contextul costurilor mai ridicate ale permiselor pentru carbon, Bruxelles-ul intenţionează să introducă taxe pe carbon la importurile de bunuri poluante de peste hotare.

Şi directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a cerut G20 să adopte un preţ minim pentru dioxidul de carbon, pentru a ajuta la încheierea unui acord pentru stabilirea preţului carbonului, esenţial pentru combaterea schimbărilor climatice.

Conform şefului FMI, schimbările climatice provoacă riscuri uriaşe la adresa dezvoltării economice, dar oferă de asemenea „oportunităţi incredibile pentru investiţii modelatoare şi locuri de muncă ecologice”.

Un preţ eficient pentru dioxidul de carbon este necesar pentru a ne asigura că emisiile globale de carbon sunt reduse conform obiectivelor din 2015 ale Acordului privind clima de la Paris, fiind deja implementate 60 de scheme privind preţul dioxidului de carbon. Dar preţul mediu global pentru dioxidul de carbon, care se situează în prezent la doi dolari pe tonă, trebuie să ajungă la 75 dolari pe tonă până în 2030, pentru a reduce emisiile conform obiectivelor, a declarat Georgieva.

„Din cauza nevoii urgente de a acţiona rapid, propunem un preţ minim pentru dioxidul de carbon la nivel internaţional în cazul marilor emiţători de gaze cu efect de seră, cum ar fi G20. Concentrarea pe un preţ minim în rândul unui grup redus de mari emiţători ar putea facilita un acord, acoperind 80% din emisiile globale”, a explicat şeful FMI.

Un preţ minim pentru dioxidul de carbon ar trebui să includă preţuri diferenţiate pentru ţările cu nivel diferit de dezvoltare economică şi ar putea fi implementat prin sisteme de comercializare a certificatelor de emisii, taxe pe emisiile de dioxid de carbon sau alte măsuri, a apreciat Georgieva.

G20 este grupul celor 20 de economii dezvoltate şi emergente.