Preţul gazelor la bursa din Europa Centrală este aproape la jumătate faţă de cel al gazelor ruseşti

Economica.net
26 06. 2014
gaze_4344566532_12601600

‘În acest moment, la centrul de gaze de la Baumgarten, Austria, preţul spot al gazelor a ajuns la 250 de dolari pe mia de metri cubi, faţă de 400-410 dolari, cât costă gazele din Rusia. România şi alte ţări din regiune ar putea beneficia de acest avantaj, însă momentan nu se poate, pentru că există probleme de congestie la graniţa dintre Austria şi Ungaria. Mai sunt necesare investiţii în sistemele de interconectare transfrontalieră pentru ca statele din centrul şi sud-estul Europei să beneficieze de acest avantaj’, a susţinut Kunev.

El a mai arătat că România este singura ţară din regiune unde producţia de gaze a înregistrat o creştere anul trecut, ceea ce va contribui, de asemenea, la ieftinirea gazelor în regiune.

Anterior, Kunev a precizat, tot în cadrul FOREN, că noua lege a petrolului va prevedea redevenţe mai mici pentru perimetrele maritime decât pentru cele de pe uscat.

‘Potrivit noii legi a petrolului din România, redevenţele pentru perimetrele offshore vor fi mai mici decât pentru cele onshore’, a arătat el.

Kunev a mai spus că Turcia a modificat şi ea recent legislaţia din sectorul petrolier, iar compania de stat, TAP, a pierdut privilegiile pe care le avea până acum.

‘În plus, această nouă lege din Turcia diferenţiază inclusiv redevenţele pentru perimetrele maritime de mare adâncime şi cele de mică adâncime’, a completat Kunev.

La începutul acestei luni, Gheorghe Duţu, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), a afirmat că o comisie interministerială lucrează la un nou pachet legislativ în domeniul petrolier, care ar putea include redevenţe diferite în funcţie de zăcămintele de hidrocarburi, dar şi un sistem separat pentru gazele de şist.

‘Sistemul de redevenţe petroliere trebuie să fie atractiv pentru investitori, predictibil, dar şi să asigure venituri la stat, întrucât vorbim de un bun al statului. Sunt exemple în lume unde investiţiile au scăzut considerabil când redevenţele au fost majorate brusc, cu foarte mult’, a spus Duţu.

Potrivit acestuia, se iau în calcul mai multe scenarii de redevenţe diferenţiate.

‘Sunt mai multe aspecte de luat în calcul: onshore (pe uscat – n.r.), offshore (pe mare – n.r.), offshore deep (perimetre maritime de mare adâncime – n.r.). De asemenea, zăcămintele depletate, epuizate, trebuie abordate altfel, astfel încât să stimulăm exploatarea lor. Pe zăcămintele mari, puternice, probabil vom face o suprataxare a profitului; este şi asta o variantă, se practică în multe ţări. Însă, până nu finalizăm acest proces, nu putem da detalii’, a explicat el.

Întrebat dacă se ia în calcul tratarea separată a gazelor de şist în noua lege a petrolului, Gheorghe Duţu a precizat că se ia în calcul şi acest lucru, inclusiv introducerea unor redevenţe diferenţiate faţă de gazele tradiţionale.

‘Ne gândim şi la diferenţierea redevenţelor, ne gândim la toate. Tehnologia care va fi folosită va conta în caietul de sarcini la noile concesiuni’, a adăugat şeful ANRM.

Conform legii de privatizare a Petrom, adoptată în 2004, revedenţele petroliere nu au putut fi modificate timp de zece ani, perioadă care expiră la finele acestui an.

Americanii de la ExxonMobil şi OMV Petrom explorează împreună blocul de mare adâncime Neptun din Marea Neagră, unde primele estimări arată existenţa unor zăcăminte de gaze între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi.