Prețul petrolului a urcat la 80 de dolari barilul, iar pragul de 100 de dolari nu este exclus. Ce efect va avea blocarea pe termen lung a strâmtorii Ormuz, pe unde trece 20% din tot petrolul din lume

Cotația Brent a urcat luni dimineață cu 13%, până la 82 de dolari pe baril, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele șapte luni, potrivit Financial Times, citat de Mediafax. De asemenea, contractele futures pentru petrolul american au crescut cu 9%, depășind 72 de dolari pe baril. Scăderile sunt așadar amplificate față de cele consemnate duminică seară, în primele tranzacții de după începutul războiului din Orientul Mijlociu. De la începutul anului, petrolul Brent s-a scumpit cu peste 19%, iar actualul conflict a împins prețul și mai sus, potrivit sursei citate.

Ulterior, cotațiile au mai scăzut, la ora reactării acestei știri fiind de 79,8 dolari pe baril.

Strâmtoarea Ormuz – principala problemă și posibilul șoc pentru economia globală

Scriam ieri că mai mulţi armatori, companii petroliere majore şi case de trading au suspendat transporturile de ţiţei, produse rafinate şi gaze naturale lichefiate prin Strâmtoarea Ormuz, după atacurile lansate de Statele Unite şi Israel asupra Iranului. Organizațiile maritime internaționale au cerut de asemenea vaselor să evite zona.

Chiar dacă  Gardienii Revoluţiei au emis mesaje radio potrivit cărora ”niciun vas nu are voie să treacă prin Strâmtoarea Ormuz”, oficial circulația este deschisă. Totuși, nicun vas mare nu trece –  cele care sunt înauntru, în Golful Persic, nu ies, iar cele care urmau să intre dinspre Oceanul Indian nu intră, fie așteaptă fie au fost deja redirecționate spre alte zone ale lumii. Se pare că ar fi vorba în total despre 250 de nave blocate

Media din Oman a relatat că o navă sub pavilionul Palau numită Skylight, a fost atacată în zonă, dar nu se știu încă detalii.

Cât ar costa blocajul din Strâmtoarea Ormuz – un șoc de 13% pentru economia globală

Strâmtoarea Ormuz, singura ieșiri maritimă din Golful Persic spre Oceanul Indian, nu este doar un punct pe hartă. Este artera energetică a lumii. Prin acest coridor îngust dintre Iran și Oman trec, în mod normal, aproximativ 20 milioane barili/zi de țiței (mb/zi) și produse petroliere — aproape 20% din consumul global , potrivit unei analizea a ONG-ului Asociația Energia Inteligentă.

În termeni logistici, asta înseamnă aproximativ 100 de nave pe zi, peste 3.000 pe lună . Nu există ocolire maritimă directă.  Dacă Ormuz se închide complet, piața globală pierde instantaneu accesul la o cincime din fluxul său energetic vital. Iar în 2026, scenariul nu mai este teoretic, arată Asociația Energia Inteligentă, potrivit căreia acum 250 de nave (petroliere sau tankere de LNG) sunt în așteptare la intrarea/ieșirea din Strâmtoarea Ormuz

În cazul blocării Strâmtorii Ormuz, singurul „ocol” realist este prin conductă către porturi situate în afara Golfului Persic, numai că această capacitate de transport este mult mai mică în comparațire cu ce se transportă pe care maritimă:

Conducta Est–Vest (Petroline) – Arabia Saudită

• Leagă estul saudit de portul Yanbu (Marea Roșie)
• Capacitate: 5 mb/zi
• Permite exportul a aproximativ jumătate din producția saudită (10 mb/zi)

Conducta Habshan–Fujairah – Emiratele Arabe Unite

• Leagă Abu Dhabi de portul Fujairah (Golful Oman)
• Capacitate: 1,5 mb/zi
• Acoperă aproape toate exporturile de țiței ale EAU

“Matematică brutală a șocului eventualei blocări a Strâmtorii Ormuz”, după cum se exprimă think-tankul arată că apare un deficit brut de 13,5 mb/zi, adică aproximativ 13% din producția globală. “Pentru comparație șocul petrolier din 1973 a redus oferta globală cu aproximativ 7% și a adus o creștere de preț de 300%. A durat 5 luni”, aminteste Asociația.

Statele aproape complet dependente de tranzitul prin Ormuz:

• Kuweit: 2,5–2,7 mb/zi
• Irak: 3,5–4 mb/zi
• Qatar (GNL): ~200 mii tone/zi
• Bahrain: 0,2 mb/zi

Aceste volume nu au rute alternative funcționale.

Asociația arată că nu  compensat deficitul mondial de 13,5 mb/zi, în situația unei eventuale blocări totale a Strâmtorii Ormuz, în condițiile în care țările cate pot crește producția (SUA, Canada, Brazilia) nu o pot face la acest nivel și oricum nu o pot face repede, deci, pe termen scurt, piața ar intr într-un deficit sever.

Rezervele strategice

“OPEC+ a convenit să crească producția zilnică cu 200.000 barili pe zi, dar o parte din această creștere ar putea fi blocată de blocarea Strâmtoarei Ormuz. Piața petrolului are cerere rigidă pe termen scurt, nu poate reduce rapid consumul global cu 13,5 mb/zi. De aceea prețurile pot reacționa violent.

Pentru a preveni apariția unor situații de criză există constituite stocuri strategice de țiței la nivel mondial. Stocurile strategice de petrol sunt rezerve de țiței păstrate de guverne și, în unele cazuri, și de companii private, pentru a fi folosite doar în situații de criză majoră (război, întreruperi de producție, blocaje de transport etc.). Ele nu sunt folosite în mod normal pentru a acoperi cererea zilnică.

Stocurile strategice totale de petrol deținute de țări (incluzând stocurile oficiale ale membrilor OECD) sunt estimate la aproximativ 1,5 miliarde de barili și  ar putea oferi teoretic aproximativ 111 zile de acoperiri a deficitului mondial de țiței, în situația blocării totale a strâmtorii Ormuz (acoperirea deficitului de 13,5 milioane barili/zi).

În practică nu tot acest volum poate fi eliberat rapid si în unele cazuri stocurile sunt sub formă de produse rafinate, stocurile sunt în locații diferite (caverne/terminale), sunt necesare înaintea eliberării lor licitații / alocări, dar și necesitatea alinierii capacităților disponibile pe conducte, porturi și rafinării

Asta înseamnă că stocurile atenuează un șoc temporar, dar nu îl elimină complet dacă deficitul este mare și prelungit”, arată Asociația, care spune că blocarea strâmtorii Ormuz “este un șoc sistemic global de 13% în ofertă” , iar ]n economie, șocurile de ofertă la energie au efect multiplicator: inflație, presiune pe dobânzi, încetinire economică.

Calculele Asociației arată că, dacă strâmtoarea este blocată timp de 2 săptămâni, prețurile vor ajunge la 90 de dolari pe baril, iar dacă blocajul depășește o lună, se va sări pragul de 100 de dolari. 120 de dolari ar urma să ajungă cotația barilului de țiței Brent în situația în care strâmtoarea este blocată 3 luni.