Prețul petrolului coboară sub 100 de dolari pe baril, după discuția din G7, dar e posibil să nu stea mult timp aici

Națiunile din G7 au declarat că sunt pregătite să ia „măsuri necesare” pentru a sprijini aprovizionarea globală cu energie după ce războiul dintre United States și Israel împotriva Iran a dus la o creștere puternică a prețurilor petrolului, potrivit BBC.

Însă reuniunea miniștrilor de finanțe din G7 și a International Energy Agency (IEA) s-a încheiat fără un acord privind eliberarea rezervelor strategice de țiței.

Prețul petrolului a ajuns luni la aproape 120 de dolari pe baril, pe fondul temerilor legate de o perturbare de durată a aprovizionării, ceea ce a dus la scăderi pe bursele globale. Ulterior, prețul a scăzut, iar la această oră cotația Brent este sub 100 de dolari barilul.

În cadrul reuniunii virtuale, opțiunea eliberării petrolului din stocuri a fost una dintre mai multe variante discutate, după ce directorul IEA, Fatih Birol, a declarat că piețele globale de petrol „s-au deteriorat în ultimele zile”. Birol a spus: „Pe lângă provocările legate de tranzitul prin Strâmtoarea Hormuz, o cantitate semnificativă de producție de petrol a fost redusă. Acest lucru creează riscuri importante și în creștere pentru piață.

„Țările membre ale IEA dețin în prezent peste 1,2 miliarde de barili de stocuri publice de petrol pentru situații de urgență, la care se adaugă încă 600 de milioane de barili de stocuri ale industriei, păstrate în baza unor obligații guvernamentale.”

După reuniune, ministrul francez al finanțelor, Roland Lescure, a declarat că „nu s-a ajuns încă acolo” în privința eliberării stocurilor de urgență.

Dacă rezervele ar fi eliberate, ar fi pentru prima dată din 2022, după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia.

Într-o declarație emisă după întâlnire, G7 a afirmat: „Suntem pregătiți să luăm măsurile necesare, inclusiv pentru a sprijini aprovizionarea globală cu energie, cum ar fi eliberarea stocurilor.”

Cancelarul britanic al finanțelor, Rachel Reeves, a declarat luni că UK a folosit reuniunea pentru a cere „o de-escaladare imediată” în Orientul Mijlociu și garantarea securității navelor din regiune.

„Sunt pregătită să sprijin o eliberare coordonată a rezervelor colective de petrol ale IEA”, a adăugat ea.

O perturbare majoră a aprovizionării cu energie din regiune riscă să ducă la creșterea prețurilor pentru consumatori și companii din întreaga lume. Inflația în creștere ar putea determina băncile centrale să reducă mai puțin dobânzile.

Aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol este transportată în mod obișnuit prin Strâmtoarea Hormuz. Însă traficul prin acest pasaj îngust s-a redus aproape complet de când a început războiul, în urmă cu mai bine de o săptămână. Președintele SUA, Donald Trump, a respins în mod repetat îngrijorările privind creșterea prețurilor petrolului.

Duminică, el a scris pe platforma sa Truth Social: „Prețurile petrolului pe termen scurt, care vor scădea rapid atunci când distrugerea amenințării nucleare iraniene se va încheia, reprezintă un preț foarte mic de plătit pentru siguranța și pacea SUA și a lumii. DOAR PROȘTII AR CREDE ALTCEVA!”

Reversarea creșterilor petrolului și revenirea piețelor bursiere e probabil să dureze, a spus însă  Chris Beauchamp, analist-șef de piață la platforma online de tranzacționare și investiții IG Group. Motivul este că “motivele fundamentale care au declanșat mișcarea bruscă rămân. Infrastructura petrolieră din întreaga regiune a devenit acum o țintă deschisă, ceea ce menține pe termen scurt un prag al prețului mult peste nivelurile maxime dinaintea războiului. Iran ar putea lansa prognoze privind un petrol la 150 sau chiar 200 de dolari pe baril, însă chiar și o eliberare coordonată a rezervelor strategice este puțin probabil să oprească creșterea, dacă nu apare curând un armistițiu”.