Preţul petrolului, la cel mai scăzut nivel din ultimii 18 ani. Bursele europene în declin

Şi bursele europene erau în degringoladă luni dimineaţă, indicele pan-European STOXX 600 a scăzut cu 0,9%, iar indicele bancar cu 2,7%, după ce Banca Centrală Europeană (BCE) le-a recomandat creditorilor din zona euro să omită plata dividendelor şi răscumpărările de acţiuni cel puţin până în octombrie şi să-şi folosească profiturile pentru a sprijini economia afectată de pandemie.

Indicele principal FTSE-100 al Bursei din Londra a înregistrat un declin de 0,77%, ajungând la valoarea de 5.467,98 puncte, în timp ce pe pieţele bursiere de la Paris şi Milano scăderile erau de 0,67% şi, respectiv, 0,36%, pe fondul temerilor privind extinderea pandemiei şi a efectelor asupra economiei.

În jurul orei 08.15 GMT, barilul de ţiţei Brent era cotat la doar 22 dolari, ceea ce a dus la deprecierea cu 2% a monedelor din statele exportatoare, cum ar fi Rusia, Mexic şi Indonezia. Este cel mai scăzut nivel al preţului ţiţeiului din ultimii 18 ani.

„Sunt în această afacere de aproape 30 de ani şi aceasta este cea mai rapidă corecţie pe care am văzut-o”, a declarat Stephane Monier, de la Lombard Odier, referindu-se la declinul preţului petrolului din acest an pe pieţele globale.

Rodrigo Catril, analist la NAB, susţine că problema principală a pieţelor este dacă toate măsurile de stimulare vor fi suficiente pentru a ajuta economia mondială să facă faţă şocului.

„Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie să cunoaştem amploarea măsurilor şi cât timp vor fi ele implementate. Aceasta este marea necunoscută şi sugerează că volatilitatea de pe pieţe se va menţine până când această incertitudine va fi rezolvată”, a explicat analistul.

La bursa New York Mercantile Exchange (Nymex), cotaţia barilului de ţiţei WTI a scăzut luni la 19,92 dolari, aproape de cel mai redus nivel din 2002, atins în această lună.

Preţul petrolului este în scădere şi după ce Arabia Saudită şi Rusia au intensificat bătălia pentru cota de piaţă, niciuna nu dă semne că ar renunţa la conflict, chiar dacă restricţiile globale au afectat semnificativ cererea.

La reuniunea din 6 martie, Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii din afara cartelului (Alianţa OPEC+) nu au reuşit să ajungă la un acord privind reducerea producţiei, pentru a compensa efectele economice ale epidemiei.

OPEC a propus o reducere a producţiei de ţiţei cu încă 1,5 milioane de barili pe zi (bpd), în trimestrul doi din 2020. Cele 14 state membre ale OPEC şi cele zece ţări din Alianţa OPEC+ nu au reuşit să ajungă la un acord privind reduceri suplimentare şi nici cu privire la prelungirea precedentei reduceri a producţiei de ţiţei cu 2,1 milioane de barili pe zi, decisă în decembrie.

Arabia Saudită a făcut presiuni pentru noi reduceri, însă nu a reuşit să obţină sprijinul Rusiei. Ulterior, Arabia Saudită, cel mai mare producător de ţiţei din lume, a decis să scadă preţurile pentru exporturile sale de ţiţei.

„Prognozele pentru piaţa petrolului sunt chiar mai sumbre decât în luna noiembrie 2014, când a început ultimul război al preţurilor, având în vedere că vine pe fondul unei scăderi semnificative a cererii de petrol din cauza coronavirusului”, susţin analiştii de la Goldman Sachs.

Atât Goldman Sachs, cât şi alte mari bănci, precum Morgan Stanley, şi-au revizuit prognozele privind creşterea cererii de petrol, Morgan Stanley estimând că cererea de petrol a Chinei va stagna în 2020. De asemenea, Goldman Sachs se aşteaptă la o contracţie de 150.000 de barili pe zi a cererii mondiale de petrol.