Preţurile cărnii de pasăre la poarta fermei au fost anul trecut cele mai mici din UE – UCPR

Adaugă-ne ca sursă preferată

De asemenea, indicele preţurilor de consum, publicat de Institutul Naţional de Statistică, arată că preţurile la consumator au crescut cu circa 2% în aceeaşi perioadă, scrie Agerpres.

UCPR vine cu aceste precizări după ce Consiliului Concurenţei a anunţat săptămâna trecută că investighează piaţa producţiei şi comercializării cărnii de pasăre din România pentru „posibile înţelegeri şi/sau practici concertate facilitate de UCPR pentru limitarea ofertei de produse, scopul final fiind creşterea artificială a preţului de vânzare”.

„UCPR va asigura toată transparenţa necesară şi toate datele tehnice necesare unei investigaţii cât mai în detaliu, care să vizeze atât particularităţile specifice sectorului avicol cât şi contextul european şi naţional, care la momentul perioadei vizate şi în prezent, se află într-o situaţie dificilă din cauza pandemiei COVID 19 şi blocării canalului de distribuţie HORECA. De asemenea, situaţia este dificilă şi din cauza secetei din anul 2020, care a dus la creşterea preţului la cereale cu circa 30-40% dar şi din cauza cheltuielilor suplimentare pentru biosecuritatea fermelor în vederea prevenirii contaminării păsărilor cu virusul gripei aviare. Considerăm că este obligaţia noastră de a participa activ la toate etapele investigaţiei şi de a ne asigura că prin expertiza noastră putem aduce clarificările necesare unei viziuni cât mai clare asupra întregului lanţ comercial de la poarta fermei până Ia consumatorul final ai cărui interes primează”, susţine preşedintele UCPR, Ilie Van.

Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, încă de la înfiinţarea UCPR, în anul 1993, a fost respectat întreg cadrul legislativ aplicabil, cât şi statutul şi obiectivele asumate, rezultatele din această industrie având ca beneficiar direct consumatorul român.

„Acesta a avut acces la o calitate superioară a produselor şi la preţuri din ce în ce mai mici, atât pentru carnea de pasăre, cât şi pentru ouăle de consum, ca urmare a creşterii performantelor tehnologice şi a randamentului crescătorilor de păsări din România. În acelaşi timp, am susţinut prin toate acţiunile noastre dezvoltarea unei pieţe libere care să crească competitivitatea producătorilor români pe piaţa comunitară dar şi reprezentarea şi apărarea intereselor legitime ale acestora”, menţionează preşedintele UCPR.

Până la finalizarea investigaţiei demarate de Consiliul Concurenţei, societăţile comerciale vizate beneficiază de prezumţia de nevinovăţie, conform legislaţiei specifice privind producţia şi comercializarea produselor agricole, care operează la nivel european şi a legislaţiei naţionale în vigoare., subliniază Ilie Van.

UCPR mai precizează în comunicat că şi producătorii de ouă de consum din România se află sub investigaţia Consiliului Concurenţei din februarie 2018, procedură care nu s-a încheiat până în prezent.

Investigaţia în privinţa producţiei şi comercializării cărnii de pasăre a fost începută de Consiliul Concurenţei în data de 15 decembrie 2020.

Pe 6 mai, Consiliul Concurenţei a anunţat că a declanşat o investigaţie ce vizează un posibil comportament anticoncurenţial al unor companii care îşi desfăşoară activitatea pe piaţa producţiei şi/sau comercializării cărnii de pasăre din România. Companiile investigate sunt Transavia, Ave Impex, Vis Agri, Safir, Avi-Top, Avicola Buzău, Avicola Dragoş Vodă, Avicod , Agricola Internaţional Bacău, Agrisol International RO şi Uniunea Crescătorilor de Păsări din România (UCPR).

Autoritatea de concurenţă deţine indicii privind posibile înţelegeri şi/sau practici concertate facilitate de UCPR pentru limitarea ofertei de produse, scopul final fiind creşterea artificială a preţurilor de vânzare.

În acest context, Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate la sediile unor companii care activează pe piaţa producţiei şi/sau comercializării cărnii de pasăre, precum şi la sediul UCPR.

Inspecţiile inopinate reprezintă o etapă importantă în cadrul procedurilor de investigare a unui posibil comportament anticoncurenţial, efectuarea acestora nereprezentând o antepronunţare în ceea ce priveşte vinovăţia companiilor. Documentele ridicate se află în analiza autorităţii române de concurenţă, în cadrul procedurilor specifice.

Inspecţiile inopinate au fost autorizate de Curtea de Apel Bucureşti şi sunt justificate de necesitatea obţinerii tuturor informaţiilor şi documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurenţiale analizate.

În situaţia în care Consiliul Concurenţei va constata încălcarea regulilor de concurenţă, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri. Cu toate acestea, companiile care cooperează cu autoritatea de concurenţă, în cadrul programului de clemenţă, pot obţine imunitate la amendă sau reduceri substanţiale ale amenzilor.