Prețurile foarte mari la gaze naturale ar putea determina grăbirea punerii în funcțiune a Nord Stream 2

Săptămâna trecută, grupul rus Gazprom a anunţat finalizarea lucrărilor de construcţie la gazoductul Nord Stream 2, care este compus din două linii separate ce pot să transporte anual 55 de miliarde de metri cubi de gaze din Rusia în Germania, o cantitate suficientă pentru aprovizionarea a 26 de milioane de gospodării.

La rândul său, Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei din Germania (Bundesnetzagentur) a anunţat luni că are la dispoziţie patru luni pentru a finaliza procesul de autorizare a conductei Nord Stream 2, după ce a primit toate documentele necesare pentru acordarea unei licenţe de funcţionare, din partea consorţiului care a construit conducta.

Europa are nevoie de cantităţi suplimentare de gaze naturale, în special având în vedere că preţurile în regiune au atins valori record înainte de venirea iernii.

La hub-ul de gaze TTF din Olanda, preţurile spot au depăşit marţi pragul de 66 de euro pentru un MWh, adică mai mult de 800 de dolari pentru 1.000 de metri cubi, în contextul în care gradul de umplere a depozitelor subterane din Europa este sub nivelul din ultimii ani pentru această perioadă a anului.

„Autoritatea de reglementare din Germania va încerca, probabil, să emită toate autorizaţiile necesare în cel mai rapid mod posibil”, a apreciat Dmitry Marinchenko, senior director la Fitch.

La rândul său, Alexei Grivach de la National Energy Security Fund, un centru de reflexie pro-Kremlin, a spus şi el că este posibil ca autorităţile germane să urgenteze procedurile de certificare, în pofida reticenţei exprimate de SUA şi unele state europene.

„Acest lucru nu va fi uşor, ţinând cont de contextul politic, dar pentru a stabiliza piaţa barierele artificiale ar trebui înlăturate”, a spus Alexei Grivach.

Gazprom a anunţat încă de luna trecută că o cantitate de 5,6 miliarde metri cubi de gaze naturale ar putea fi livrată prin Nord Stream 2 până la finele acestui an. Citând surse din apropierea acestui dosar, Bloomberg a dezvăluit că Gazprom intenţionează să demareze livrările de gaze prin prima linie a Nord Stream 2 la 1 octombrie, iar prin ambele linii de la 1 decembrie.

Proiectul Nord Stream 2 este însă criticat, printre altele, de SUA şi Ucraina, iar Washingtonul susţine că această conductă va creşte dependenţa Europei de livrările de energie din Rusia.

Ucraina şi-a reiterat marţi punctul de vedere.

„Acest proiect ameninţă independenţa energetică a multor state est-europene şi subminează securitatea Ucrainei”, a declarat ministrul ucrainean al Energiei, Herman Halushchenko.

Kievul se teme că, începând din 2024, Gazprom va înceta tranzitul gazelor naturale prin Ucraina, iar compania rusă a început deja să îşi reducă livrările. În plus, începând din luna octombrie a acestui an, Ungaria ar putea înceta să mai primească gaze naturale ruseşti care să treacă prin Ucraina, iar Polonia ar putea să nu mai utilizeze ruta de tranzit începând din 2023.

În replică, oficialii ruşi susţin că gazoductele Nord Stream 2 şi TurkStream sunt concepute pentru a îmbunătăţi securitatea energetică a Europei.