Previziuni noi: Un leu mai slab, inflație de 8% în toamnă, dobânzile nu mai scad, spun economiști șefi din bănci. Se așteaptă la o creștere cu 30% a facturii la energie

Inflația a crescut de la 5,5% la 5,7%, ușor peste așteptările pieței, în timp ce salariile au înregistrat o ușoară încetinire. Deși evoluțiile recente sugerează că inflația este o problemă mai importantă în România, testul cheie va fi impactul pachetului fiscal pentru restul anului.

Economiștii ING Bank au ridicat prognoza de inflație pentru sfârșitul anului de la 6,0% la 7,5%, ”cu așteptarea că vom vedea cifre în jur de 8% în septembrie și octombrie, ca vârf. Principalul motiv pentru aceasta este creșterea impozitelor și, în special, a ratei TVA”.

Ciprian Dascălu, economist șef al BCR, arată că perspectivele inflației pe termen scurt sunt incerte din cauza eliminării iminente a plafoanelor de preț la energia electrică în iulie și a creșterilor TVA și accizelor, ambele programate pentru august.

„În consecință, am revizuit în sus prognoza noastră privind IPC la sfârșitul anului, de la o estimare anterioară de 5,6% față de aceeași perioadă a anului trecut, la 7,5% față de aceeași perioadă a anului trecut. Prognoza noastră revizuită prezintă riscuri de creștere, care decurg în principal din ipoteza noastră privind o creștere de 30% a prețului energiei electrice luna viitoare, care, potrivit datelor de pe piață, ar putea fi mai mare. În plus, transferul estimat de 60% al creșterii TVA în prețurile de consum reprezintă un alt risc potențial de creștere”, subliniază Ciprian Dascălu.

Ambii economiști sunt de părere că nu vom vedea reduceri de dobândă ale BNR în acest an din cauza inflației. „Prin urmare, este aproape sigur că nu vom vedea reduceri ale ratei dobânzii din partea Băncii Naționale a României în acest an, având în vedere că Banca Centrală va dori probabil să aștepte”, spune Valentin Tătaru, economist șef al ING Bank.

„Având în vedere aceste așteptări privind inflația, anticipăm că NBR va menține rata dobânzii de referință neschimbată pentru restul anului. Considerăm că prima reducere a ratei dobânzii de către NBR va avea loc în februarie 2026, când Banca Centrală va prezenta perspectivele actualizate privind inflația, cu condiția ca așteptările privind inflația să fie moderate și să nu apară șocuri suplimentare la nivelul ofertei”, arată la rândul său Ciprian Dascălu, economist șef al BCR.

În privința cursului de schimb, aflat sub presiunea deficitului de cont curent care în mod normal ar reclama deprecierea monedei naționale, Tătaru spune că EUR/RON a crescut treptat în ultima lună, trecând de la 5,02-5,03 la aproximativ 5,07-5,08, pe măsură ce dinamica pieței s-a normalizat în contextul post-electoral.

Chiar dacă posteelectoral, cursul de schimb s-a calmat, „să nu uităm de deficitul masiv de cont curent din România, care, în mod natural, slăbește moneda. Unele segmente ale pieței ar putea considera că problema fiscală a fost rezolvată, iar închiderea pozițiilor lungi pe obligațiuni are un efect similar. Așadar, în acest moment, este mai probabil să rămânem în partea superioară a acestui interval”.

„Continuăm să estimăm că perechea va încheia anul în apropierea valorii de 5,10, cu mișcări pe termen scurt probabil cuprinse într-un interval mai volatil, între 5,05 și 5,10 lei pentru un euro”, arată comentariile ING Bank.

BNR este probabil mulțumită de noua bandă de fluctuație a cursului EUR/RON, guvernatorul afirmând la conferința de presă din mai că RON este evaluat corect în termeni REER, arată Ciprian Dascălu de la BCR. „Considerăm că 5,05 – 5,10 este noua bandă confortabilă pentru banca centrală pentru EUR/RON, întrucât o slăbire suplimentară a RON ar putea alimenta în mod nedorit inflația. Vulnerabilitatea valutară rămâne ridicată din cauza deficitului mare de cont curent și a primelor de risc ridicate”, concluzionează BCR.