Prima comisie parlamentară sesizată a dat aviz negativ pe cererea de reexaminare a legii offshore

Comisia de buget-finanţe a dat aviz negativ pe cererea de reexaminare şi a avizat pozitiv legea în forma trimisă la preşedintele Klaus Iohannis spre promulgare, a declarat Viorel Arcaş, preşedintele Comisiei.

“Am dat aviz negativ pe cererea de reexaminare, nu se schimbă nimic, niciun procent, nu se schimbă spiritul legii. Am umblat doar la nişte detalii ale articolului 19, e un model de calcul matematic care nu era chiar corect”, ne-a declarat Arcaş, care nu a dat alte detalii.

Cameră decizională este însă Camera Deputaţilor.

În luna iulie, Parlamentul a adoptat Legea offshore, care stabileşte unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol şi de abandonare, precum şi a lucrărilor la sonde aferente operaţiunilor petroliere, desfăşurate de titularii de acorduri petroliere cu privire la perimetrele petroliere offshore.

Legea a fost întoarsă în Parlament, pentru reexaminare, de către preşedintele Klaus Iohannis, la începutul lunii august.

„Considerăm că legea supusă reexaminării se impune a fi reanalizată de Parlament din perspectiva stabilităţii şi predictibilităţii pe termen lung a cadrului legal aplicabil acestui sector şi pentru evitarea potenţialelor efecte negative. Totodată, apreciem că prevederile legii supuse reexaminării ar trebui să cuprindă dispoziţii clare, lipsite de echivoc şi cu perspectivă durabilă, astfel încât să fie asigurat cadrul necesar dezvoltării parteneriatului stat-investitori, în sensul asigurării predictibilităţii necesare, iar economia românească să beneficieze pe termen lung de pe urma exploatării resurselor naturale din perimetrul Mării Negre”, se arată în cererea de reexaminare.

Legea offshore, votată deja de Parlament, vitală pentru viitorul concesiunilor din Marea Neagră, a crescut povara fiscală a companiilor petroliere, prin introducerea impozitului suplimentar, în plus faţă de redevenţe, cu procente variabile în funcţie de preţul gazului pe piaţa internatională. Ea a instituit şi un sistem de deduceri, care, în teorie, ar trebui să sprijine companiile petroliere, dar, în practică, nu le ajută, pentru că deducerile nu se aplică cheltuielilor de explorare.

Miza legii: rezerve de cel puţin 200 de miliarde de metri cubi, de 20 de ori consumul României

În zona continentală a Mării Negre se derulează două proiecte de anvergură. Primul, în zona de apă adâncă Neptun Deep, derulat de ExxonMobil şi OMV Petrom, unde s-au descoperit reserve potenţiale de gaze de până la 84 de miliarde de metri cubi, iar al doilea, derulat de fondul de investiţii american Carlyle, prin Black Sea Oil and Gas (BSOG), în zona de apă mică, are un potenţial cuprins între 10 şi 20 de miliarde de metri cubi. În acest al doilea caz primele gaze vor ajunge la ţărm anul viitor, în timp ce, în primul caz, Exxon şi Petrom vor anunţa în acest an dacă vor lua decizia exploatării comerciale. În caz pozitiv, gazele vor ajunge la ţărm în anul 2020.

Potrivit estimărilor oficialilor de la Bucureşti, există circa 200 de miliarde de metri cubi de gaze rezerve în Marea Neagră doar pe ceea ce s-a săpat, adică cele trei perimetre deţinute de Lukoil, ExxonMobil şi OMV Petrom, respectiv Black Sea Oil and Gas.

Exxon şi Petrom ar fi trebuit să anunţe până la sfârşitul verii dacă iau decizia finală de investiţie pentru perimetrul Neptun Deep, în care au investit deja 1,5 miliarde de dolari, cheltuieli de explorare, dar aprobarea în această formă a legii offshore, urmată de retrimiterea ei în Parlament, au îngheţat momentan proiectul. Companiile aşteaptă forma finală a legii, publicată în Monitorul Oficial.