1EUR=4.7576 RON | Bucureşti 13 º
INDICI BURSIERI
BET
7740,51
-0.0011
BETPlus
1157,00
-0.001
BET-FI
35039,42
0.0004
BET-NG
675,63
-0.0007
BET-XT
712,24
-0.0005
ARAX
2.44
0,0000%
BIO
0.345
1,1730%
BRD
11.9
0,0000%
BRK
0.074
0,0000%
BVB
23
0,0000%
DAFR
0.0158
0,0000%
EBS
153.95
-0,6774%
FP
0.875
-0,5682%
OLT
0.085
0,0000%
PRSN
0.065
0,0000%
SIF1
2.15
0,0000%
SIF2
1.14
-1,3841%
SIF3
0.247
-1,2000%
SIF4
0.612
-0,9709%
SIF5
2.045
-0,2439%
SNP
0.345
0,0000%
TEL
21.8
0,0000%
TGN
341.5
0,0000%
TLV
1.87
-0,3198%

Prima versiune a Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, publicată de Ministerul Mediului

Ministerul Mediului a publicat, la sfârşitul acestei săptămâni, prima versiune a Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor (PNGD), respectiv a Planului Naţional de Prevenire a Generării Deşeurilor (PNPGD), după ce, joi, Comisia Europeană a anunţat că trimite România în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru neîndeplinirea obligaţiei de a adopta aceste planuri.

Comenteaza
Reciclare

Documentul a fost publicat prin Direcţia Generală Deşeuri, Situri Contaminate şi Substanţe Periculoase în calitate de titular al PNGD şi al PNPGD.

'Scopul realizări Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor este de a dezvolta un cadru general propice gestionării deşeurilor la nivel naţional cu efecte negative minime asupra mediului. Principalele obiective al procesului de planificare sunt caracterizarea situaţiei actuale în domeniu (cantităţi de deşeuri generate şi gestionate, instalaţii existente), identificarea problemelor care cauzează un management ineficient a deşeurilor şi a soluţiilor aplicabile, precum şi identificarea necesităţilor investiţionale în acest sector. Astfel, pentru caracterizarea situaţiei existente în domeniu au fost utilizate datele aferente perioadei 2010 - 2014, proiecţia cantităţilor de deşeuri a fost realizată pentru perioada 2015 - 2025, iar planul de măsuri acoperă perioada 2018 - 2025', se notează în documentul publicat pe site-ul ministerului de resort.

Categoriile de deşeuri care fac obiectul PNGD sunt următoarele: deşeuri municipale, fluxuri speciale de deşeuri (deşeuri de ambalaje, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, deşeuri de baterii şi acumulatori, vehicule scoase din uz, uleiuri uzate, deşeuri din construcţii şi desfiinţări, nămoluri rezultate de la epurarea apelor uzate orăşeneşti, deşeuri cu conţinut de PBC, deşeuri de azbest), deşeuri rezultate din activităţile unităţilor sanitare şi din activităţi veterinare, deşeuri industriale, deşeuri din agricultură, silvicultură şi pescuit.

Principalele propuneri de revizuire a cadrului legislativ includ, printre altele, pregătirea pentru reutilizare şi reciclarea a 65% din masa deşeurilor municipale până în 2030 (cu o ţintă intermediară de 60%, în anul 2025). Pentru realizarea acestui obiectiv, România poate beneficia de o perioadă suplimentară de cinci ani, cu condiţia să se ia măsurile necesare pentru ca, până în 2025, respectiv 2030, rata de pregătire pentru reutilizare şi reciclarea de.ş municipale să crească la minimum 50% şi 60% din greutate.

De asemenea, pregătirea pentru reutilizare şi reciclarea a 65% din greutatea tuturor deşeurilor de ambalaje până în 2025 şi minimum 75% până în 2030, cu o ţintă intermediară de 65% în anul 2025.

În plus, o altă propunere care se referă la depozitarea a maximum 10% din deşeurile municipale până în anul 2030 arată că Romania poate beneficia de o perioada suplimentară de cinci ani cu condiţia să se ia măsurile necesare pentru a reduce până în 2030 cantitatea de deşeuri municipale depozitată la 20% din cantitatea totală de deşeuri generate. Totodată, se mai are în vedere interzicerea depozitării deşeurilor colectate separat, promovarea instrumentelor economice pentru descurajarea depozitării, definiţii simplificate şi îmbunătăţite şi metode pentru calculul ţintelor de reciclare armonizate la nivelul UE, stimulente economice pentru ca producătorii să pună pe piaţă produse mai ecologice şi sprijinirea schemelor de reciclare şi valorificare (de exemplu, pentru ambalaje, baterii, echipamente electrice şi electronice, vehicule), respectiv reducerea generării deşeurilor alimentare în producţia primară, în prelucrare şi procesare, în comerţul cu ridicata şi amănuntul, în restaurante şi servicii alimentare, precum şi în gospodării.

Comisia Europeană (CE) a anunţat, joi, că trimite România în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru neîndeplinirea obligaţiei de a revizui şi adopta planul naţional de gestionare a deşeurilor şi programul de prevenire a generării de deşeuri, în conformitate cu obiectivele Directivei-cadru privind deşeurile (Directiva 2008/98/CE) şi ale economiei circulare, informează un comunicat de presă al executivului comunitar.

Potrivit forului european, autorităţile române trebuiau să revizuiască şi să actualizeze planul naţional de gestionare a deşeurilor şi programul de prevenire a generării de deşeuri, cel târziu în 2013. Comisia a iniţiat procedura de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor în septembrie 2015 şi a trimis României un aviz motivat în mai 2016, solicitându-le autorităţilor să adopte rapid aceste instrumente de baza prevăzute de legislaţia în materie de deşeuri.

România este unul dintre cele mai neperformante state membre în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor municipale solide. În 2015, aceasta a înregistrat cea mai mare rata de depozitare a deşeurilor din UE, mai exact 72%, cu mult peste media UE de 25,6%.

Directiva-cadru privind deşeurile (Directiva 2008/98/CE) are ca scop protejarea mediului şi a sănătăţii umane prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse în contextul generării şi al gestionarii deşeurilor, precum şi prin reducerea impactului general şi creşterea eficienţei folosirii resurselor. În temeiul directivei, statele membre trebuiau să adopte, până la 12 decembrie 2010, planuri naţionale de gestionare a deşeurilor, iar până la 12 decembrie 2013, programe de prevenire a generării de deşeuri.

Statele membre trebuie să îşi reevalueze planurile de gestionare a deşeurilor cel puţin o data la şase ani şi, dacă este cazul, să le revizuiască.

România trebuia să finalizeze Planul Naţional de Gestiune a Deşeurilor (PNGD) până la 31 decembrie 2016, aceasta fiind o condiţionalitate ex-ante asumată de către autorităţi printr-un acord semnat cu Uniunea Europeană, pentru a beneficia de fazarea mai multor proiecte cuprinse în exerciţiul financiar anterior. Sancţiunile europene se decid în urma unui proces în care statul român şi Comisia Europeană (CE) se judecă la Curtea Europeană de Justiţie de la Luxemburg, precedat de o serie de avertismente şi ultimatumuri de conformare din partea forului european.

Coordonatorul Grupului de lucru pe tema Mediu din cadrul Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România), Andrei Orban, a explicat, la finele anului trecut, că, după depăşirea datei-limită, România riscă amenzi de la Comisia Europeană, bani ce ar urma să fie plătiţi la doi ani după încheierea exerciţiului financiar 2014 - 2020.

În luna mai 2016, Ministerul Fondurilor Europene (MFE) anunţa că a cumpărat, prin licitaţie deschisă, servicii de asistenţă tehnică pentru realizarea Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi a Planului Naţional pentru Prevenirea Generării Deşeurilor. În acest sens, pe 25 aprilie 2016, ministerul a atribuit un contract cu o valoarea totală de 1.547.855 de lei, fără TVA, societăţii Fichtner Environment SRL din Bucureşti, potrivit unui anunţ publicat pe SEAP, în 20 mai.

România trebuie să respecte o serie de condiţionalităţi ex-ante faţă de Comisia Europeană, iar conform MFE, nouă dintre acestea au un risc crescut de neîndeplinire şi vizează: achiziţiile publice, transporturile, managementul deşeurilor, cercetare şi inovare şi dezvoltarea digitală.

În ceea ce priveşte PNGD, ministerul de resort subliniază că, deşi ar fi nevoie în mod normal de minimum doi ani de muncă, abia în aprilie 2016 a fost semnat contractul de consultanţă pentru scrierea Planului, termenul de realizare fiind la 31 decembrie 2016, în caz de nerespectare a datei limită, România riscând blocarea fondurilor europene pentru mediu, în valoare de sute de milioane de euro.

Condiţionalităţile ex-ante au fost negociate de fiecare stat membru cu Comisia Europeană şi reprezintă măsuri de pregătire a legislaţiei/ instituţiilor pentru o bună utilizare a fondurilor europene. România a negociat 36 de condiţionalităţi, acceptate de Guvern în 2014. Întârzierea îndeplinirii condiţionalităţilor poate duce la suspendarea integrală sau parţială a plăţilor aferente Programelor Operaţionale care sunt vizate de respectivele clauze preliminare. Data de 31 decembrie 2016 este termenul limită până la care România trebuia să îndeplinească toate aceste condiţionalităţi.

România are o Strategie Naţională de Gestionare a Deşeurilor (SNGD), revizuită în anul 2013 şi aprobată prin HG 870/2013, prin care se stabilesc politica şi obiectivele strategice ale ţării în domeniul gestionării deşeurilor pentru perioada 2014-2020.

de ultima ora pe ECONOMICA.net
capital.ro
b365.ro
noobz.ro
Obiectiv.info
Comentarii



sau conectează-te prin Facebook
Notă: Poţi să adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezintă. Nu trebuie decât să te înregistrezi!
comentariu nou
Fii primul care afla
cele mai importante stiri!
Aboneaza-te la newsletter-ul
ECONOMICA.NET!
Business la minut
Ultimele joburi adaugate
Abonare Newsletter »
Cele mai citite ştiri
  • 3h
  • 24h
  • 7z
  • 31z
Siteul ECONOMICA foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Află mai multe accesand POLITICA COOKIES X