Primarii de sectoare cer premierului ca instituţiile pe care le reprezintă să fie eligibile pe PNRR

Primarii de sectoare cer ca instituţiile pe care le reprezintă să fie eligibile pe Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), printr-o scrisoare comună adresată premierului Florin Cîţu, precum şi miniştilor Dezvoltării şi Investiţiilor, Attila Cseke, respectiv Cristian Ghinea.
AGERPRES - vin, 18 iun. 2021, 14:39
Primarii de sectoare cer premierului ca instituţiile pe care le reprezintă să fie eligibile pe PNRR

„Luând în considerare principiile enunţate în PNRR, în special cele privind descentralizarea şi rolul autorităţilor locale, solicităm sprijinul dumneavoastră de a analiza şi include sectoarele, în calitatea lor de subdiviziuni administrative teritoriale, în varianta finală a PNRR, în categoria solicitanţilor, respectiv beneficiarilor eligibili, direcţi sau indirecţi. Propunem ca acest lucru să fie realizat: prin indicarea unică şi generică în cadrul PNRR a faptului că eligibilitatea enunţată pentru municipii include inclusiv eligibilitatea sectoarelor Municipiului Bucureşti sau prin indicarea în cadrul fiecărui pilon şi componentă a sectoarelor municipiului Bucureşti în calitate de solicitanţi, respectiv beneficiari eligibili, direcţi sau indirecţi”, prevede scrisoarea postată, vineri, pe pagina de Facebook a primarului Sectorului 6, Ciprian Ciucu.

Edilii de sectoare menţionează că, potrivit unor prevederi din OUG 57/2019 privind Codul Administrativ, primăriile de sector au statut de subdiviziune administrativ teritorială.

Potrivit acestora, „sectoarele nu sunt acoperite de sintagma unităţi administrativ-teritoriale (UAT), indicarea potenţialilor beneficiari exclusiv drept municipii sau unităţi administrativ teritoriale exclude sectoarele Municipiului Bucureşti de la posibilitatea de accesare directă a fondurilor, creând dezavantaje certe”.

Primarii atrag atenţia că numărul locuitorilor din sectoare este mult mai mare decât cel al majorităţii municipiilor din România, administrarea politicilor locale şi domeniile de competenţă privind dezvoltarea durabilă prezintă o complexitate extrem de ridicată, iar nevoile privind investiţiile din Bucureşti acoperă o plajă complexă de arii şi domenii prioritare care sunt în fapt adresate de PNRR.

În opinia lor, eliminarea sectoarelor din anumite tipuri de reforme şi investiţii are un impact negativ asupra posibilităţilor de implementare a proiectelor specifice la nivelul municipiului Bucureşti, creând şi dezechilibre în ceea ce priveşte nivelurile de dezvoltare structurale din România.

Ciprian Ciucu a scris pe Facebook că autorităţile centrale uită de multe ori că sectoarele Bucureştiului sunt subdiviziuni ale municipiului şi nu unităţi administrativ teritoriale (UAT) de sine stătătoare, deşi sunt conduse de Primării care sunt autorităţi locale.

„Bucureştiul fiind mare şi complex, aici suntem. Un sector, cum ar fi Sectorul 6 de exemplu, are spre 400.000 de oameni, mai mulţi oameni decât majoritatea judeţelor care conţin UAT-uri distincte (municipii, oraşe, comune), asta deşi sectorul este o subdiviziune. Are mai multe probleme de rezolvat, o populaţie mai mare de deservit cu şcoli, străzi, spitale, parcuri etc. decât orice alt municipiu, oraş şi comună, care este UAT. Mai mult, sectoarele au şi capacitate administrativă şi competenţe pentru a derula proiectele necesare. La o lectură amănunţită a PNNR am identificat că atunci când se vorbeşte despre cine poate accesa fondurile nu sunt menţionate sectoarele, folosindu-se sintagma de UAT sau de Municipiul Bucureşti. Ceea ce ne-ar face neeligibili. Municipiul Bucureşti este reprezentat de PMB, iar noi, ca subdiviziuni, nu suntem UAT-uri”, a spus Ciprian Ciucu.

El a menţionat că i-a telefonat ministrului Cristian Ghinea pentru a-i prezenta situaţia. „În urma discuţiei, găsind la dânsul toată bunăvoinţa, am concluzionat că acest lucru trebuie îndreptat şi a dorit şi o adresă oficială a primarilor de sectoare în acest sens. Am vorbit cu fiecare primar de sector în parte şi cum avem interese comune pentru a contribui la dezvoltarea Bucureştiului, alături de primarul general, am convent să semnăm împreună această scrisoare”, a precizat Ciprian Ciucu.

Te-ar mai putea interesa și
Creştere a soldului creditului neguvernamental, în aprilie 2026, până la 457,920 miliarde lei. Plus de 0,9%
Creştere a soldului creditului neguvernamental, în aprilie 2026, până la 457,920 miliarde lei. Plus de 0,9%
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a crescut în luna aprilie 2026 cu 0,9% faţă de martie 2026 (0,1% în termeni reali), până la nivelul de 457,920 miliarde lei,......
E oficial. Lege nouă – Acţiunile statului la companiile şi societăţile naţionale nu pot fi înstrăinate până la 31 decembrie 2027
E oficial. Lege nouă – Acţiunile statului la companiile şi societăţile naţionale nu pot fi înstrăinate până ...
Acţiunile deţinute de stat la companiile şi societăţile naţionale, la instituţii de credit, precum şi la orice altă ...
Dronele ucrainene ratacite alimenteaza tensiunile pe flancul estic al NATO (analiză Reuters)
Dronele ucrainene ratacite alimenteaza tensiunile pe flancul estic al NATO (analiză Reuters)
Drone ucrainene au pătruns în ultimele săptămâni în spaţiul aerian al ţărilor baltice, semănând confuzie şi amplificand ...
Banca Transilvania a deschis patru centre specializate în consilierea și acordarea de credite ipotecare în București și Cluj
Banca Transilvania a deschis patru centre specializate în consilierea și acordarea de credite ipotecare în București ...
Banca Transilvania a deschis patru Mortgage Centers în București și Cluj-Napoca, dedicate consultanței și acordării ...