Primele gaze din zăcămintele uriaşe din Marea Neagră românească vor merge la export

„STGNN Transgaz SA Mediaş anunţă publicul interesat asupra deciziei de emitere a acordului de mediu pentru proiectul „Extindere SNT prin realizare conductă de transport gaze naturale de la punct preluare gaze Marea Neagră (zona localităţii Vadu) – la conducta Tranzit 1 (zona localităţii Grădina), inclusiv alimentarea cu energie electrică pentru staţia de protecţia catodică Săcele, grupurile de robinete şi montare fibră optică senzitivă comunele Corbu, Săcele, Cogealac şi Grădina, judeţul Constanţa”.

Acesta este anunţul făcut de Transgaz, operatorul sistemului naţional de transport al gazelor naturale din România, publicat la data de 13 noeimbrie.

Iar acest anunţ arată că, de fapt, înainte de a fi vândute cumva pe piaţa occidentală, o parte dintre gazele din Marea Neagră vor ajunge de fapt în Europa de Est şi Sud, posibil şi în Ucraina, ţară profund dependentă de importurile de gaze ruseşti. În niciun caz aceste gaze, cel puţin, nu vor fi consumate în România. Iată de ce:

Unde ajunge gazul

În luna martie a acestui an, Compania Black Sea Oil and Gas SRL (BSOG), deţinută de Carlyle, cel mai mare fond de private equity din lume, a anunţat că va construi o staţie de tratare a gazelor în localitatea Corbu din judeţul Constanţa. BSOG anunţase initial că a descoperit în Marea Neagră românească între 10 și 20 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, iar investițiile până la începerea producției, în anul 2019, ar putea ajunge la 500 de milioane de dolari. Staţia va fi făcută, evident, pentru a aduce la ţărm gazele din Marea Neagră.

Citeşte şi: 

Proiect gigantic: Exxon Mobil contractează lucrări de 1,5 miliarde de dolari pentru extracţia gazelor din Marea Neagră românească

BSOG are concesionate două perimetre petrolifere pe platforma continentală românească a Mării Negre, respectiv perimetrele Midia și Pelican, pe care le şi operează. Concesiunea a fost preluată de la Sterling Resources, pentru 42,5 milioane de dolari. BSOG este controlată de gigantul american Carlyle Group, cel mai mare fond de private equity din lume, cu un portofoliu de active de aproape 200 de milioane de dolari.

Odată gazele aduse la ţărm, operatorul din Marea Neagră nu mai are obligaţii pentru construcţia infrastructurii de transport, lucru pe care trebuie să îl facă Transgaz, ceea ce de fapt a şi anunţat prin publicarea acelui acord de mediu.
Iar conducta pe care Transgaz spune că o va construi duce gazele naturale din Marea Neagră exact în conducta Isaccea-Negru Vodă, operată de Gazprom, prin care grupul rusesc transportă gazele dinspre Rusia, via Ucraina, spre Bulgaria şi Grecia.

Tranzitul de gaze ruseşti dintre Ucraina către sudul Europei se face prin cele trei conducte magistrale din Dobrogea. De reţinut că, în momentul de faţă, consumatorii români nu pot primi gaze din această conductă care ne tranzitează ţara, atât din considerente tehnice, cât şi comeciale, care ţin de modul în care, în trecut, a fost construită această infrastructură de transit (a fost construită cu credite-marfă de la Gazprom, care mare are încă exclusivitate pe aceste tranzit).

Care este situaţia cu firul 1 şi unde ar putea ajunge gazele româneşti? Potenţiale răspunsuri ne-a oferit Dumitru Chisăliţă, expert în piaţa de gaze şi fost angajat al Transgaz şi Romgaz.

„Conducta de pe firul 1 este deţinută de statul român, iar exclusivitatea Gazrom pentru capacitatea ei (doar Gazprom putea transporta gaze, potrivit acordurilor de construcţie-n.red.), a expirat la finalul anului 2016, iar capacitatea ei se scoate la licitaţie”, spune Chisăliţă.”Conducta are o capacitate de tranzit de 5,4 miliarde de metri cubi pe an. Bulgargaz are deja închiriate cam trei metri cubi, deci mai este, teoretic, disponibilă o capacitate de 2,4 miliarde de metri cubi”, a explicat Chisăliţă.

Conducta transportă gazele doar pe sensul Ucraina-Bulgaria (şi de aici mai departe în Croaţia, Grecia, Macedonia, Turcia, Serbia, Grecia) nu şi invers. Gazele din Marea Neagră ar putea ajunge aşadar doar în sudul continentului. Este posibil reverse-flow, ca să ajungă în Ucraina?

„Reverse flow este posibil de construit, şi cu costuri mici, nu văd un impediment major aici. Totul depinde apoi de relaţia dintre Ucraina şi Gazexport, divizia de export a Gazprom. Mai sus de Orlovka, (punctul de ieşire spre România a conductei din Ucrainan.red.), capacitatea de tranzit este rezervată de Gazexport, care ar trebui să-şi dea acordul. Depinde de regimul comercial, dar există şi posibilitatea unui contract de tip backhaul” a explicat Chisăliţă.

Carlyle şi consorţiul format din ExxonMobil şi Petrom sunt cele două companii care, după explorări de ani de zile, sunt pe punctul de a lua o decizie privind extracţia cantităţilor enorme de gaze din Marea Neagră. Carlyle ar putea începe extracţia chiar anul viitor, după cum au anunţat chiar oficialii români, într-un ritm de un milliard de metri cubi pe an, care ar putea ajunge în anii următori la patru miliarde. Exxon şi Petrom, care au anunţat în perimetrul Neptun Deep rezerve potenţiale de până la 84 de miliarde de metri cubi ar urma să înceapă producţia în anul 2020 dacă se va lua decizia exploatării comerciale.