Prin titlurile de stat, Finanţele plătesc adaos comercial băncilor. Băncile iau bani la dobânda Lombard de la BNR şi împrumută apoi statul la dobândă dublă

Băncile prezente în România preferă de multe ori să acceseze împrumuturi de ultimă instanţă de la BNR, la care achită dobânda Lombard, în acest moment de 7,25%, împrumuturi pe care apoi le utilizează pentru a cumpăra titluri de stat în numele investitorilor străini, care sunt remunerate cu 9,25% (pe 10 ani), spune fostul ministru al Finanţelor, Eugen Teodorovici. Potrivit unor surse din BNR, gradul de îndatorare al băncilor pe titlurile de stat a ajuns la o medie de 25%. Multe din băncile mari au deja expunere de 28%.
Gabriela Ţinteanu - Dum, 06 nov. 2022, 21:44
Prin titlurile de stat, Finanţele plătesc adaos comercial băncilor. Băncile iau bani la dobânda Lombard de la BNR şi împrumută apoi statul la dobândă dublă

„Statul pierde de două ori prin această procedură. Este practic o înrobire a mediului de afaceri pentru că statul cumpără cu banii lui bondurile de pe piaţa internă. În Marea Britanie, de exemplu, există linie directă între Ministerul Finanţelor şi banca centrală din UK. Băncile comerciale nu participă la licitaţie şi statul se împrumută în UK la dobânda de credit a Băncii Centrale a Angliei. Statul englez nu trebuie să mai plătească dobândă suplimentară pentru veriga intermediară creată de băncile comerciale care participă la cumpărarea de titluri de stat prin licitaţiile organizate de Ministerul Finanţelor şi BNR”, spune Eugen Teodorovici, fost ministru de Finanţe.

Mai exact, fostul ministru de Finanţe spune că băncile participante la licitaţiile de titluri de stat, de cel puţin două ori pe săptămână, apelează de multe ori la dobânda BNR pentru creditele pe termen scurt garantate de băncile comerciale cu titluri de stat, bani cu care intermediază apoi cumpărarea de titluri de stat pentru investitori.

Mai exact, se împrumută de la BNR, garantând cu alte titluri de stat din portofoliu şi care vor ajunge ulterior la scadenţă, iar creditul este luat la dobânda Lombard, în prezent de 7,25%. Până la şedinţa de politică monetară din luna august, dobânda Lombard era de 6,5%. A doua zi, deoarece este vorba de împrumuturi pe termen scurt care trebuie mereu rostogolite, băncile comerciale intră în licitaţiile de achiziţie a titlurilor de stat emise de Finanţe, care în funcţie de maturitate au o dobândă mai mare sau mai mică. Pe care le cumpără sau nu, în funcţie de adaosul comercial obţinut.

În contextul unui Lombard de 7,25% şi a unei dobânzi a pieţei pentru titlurile MF de peste 10 ani, diferenţa de 2% sunt bani care intră direct în buzunarul băncilor. Bineînţeles, în contrapartidă, statul plăteşte cu 2% mai mult la ora actuală  ca să se împrumute de pe piaţa internă. În UK, dat fiind linia directă dintre cele două instituţii ale statului, Marea Britanie se împrumută la nivelul Lombard, în România se mai pune cel puţin 2% în plus peste dobânda de bază.

Dobânda Lombard este dobânda stabilită de BNR în şedinţa de politică monetară pentru costurile unui împrumut sau avans de bani de ultimă instanţă ai băncilor comerciale la banca centrală, având drept garanție efecte publice (titluri de rentă, acțiuni, obligațiuni etc.), obiecte de valoare etc., depuse ca gaj. La ora actuală, la o dobândă de politică monetară de 6,25%, dobânda percepută de BNR pentru împrumuturile băncilor comerciale pe termen scurt şi garantate cu alte titluri de stat este de 7,25%.

Procedeul este unul perfect legal, după cum arată şi BNR şi recunoaşte şi Eugen Teodorovici. „Eu nu spun că nu este legal, dar moral? Este moral? Eu cred că este prostia Ministerului de Finanţe care, în ciuda faptului că datoria României este în jur de 50% din PIB, acceptă să se împrumute mai scump decât Italia, de exemplu, unde datoria statului este de 150% din PIB. Totul în baza unei prime de risc la nivel de ţară, stabilite diferit la ei faţă de la noi: la ei pe resurse interne, la noi pe resurse externe”, a precizat Eugen Teodorovici.

Se pare că foamea de lichiditate din piaţa interbancară promovează acest procedeu, mai ales că bondurile deja emise de statul român pierd din valoare din cauza creşterii dobânzilor, iar cele noi au nevoie de finanţare. Totuşi, foamea de bani a bugetului de stat rămâne, iar băncile vor continua să acceseze acest artificiu pentru a crea profituri, chiar în condiţiile unei pieţe dificile în care multe dintre bănci îşi frânează serios creditarea.

Te-ar mai putea interesa și
SoftServe din Ucraina se extinde puternic în România. Compania caută 750 de specialiști IT până în 2025
SoftServe din Ucraina se extinde puternic în România. Compania caută 750 de specialiști IT până în 2025
SoftServe, una dintre marile companii IT din Europa, cu origini în Ucraina, care a deschis centrul din România în mai 2022, ca parte a strategiei de extindere globale, are în prezent o echipă de......
MAE: Încă 13 cetățeni români vor fi aduși în țară din Turcia cu o aeronavă militară
MAE: Încă 13 cetățeni români vor fi aduși în țară din Turcia cu o aeronavă militară
Alţi 13 cetăţeni români vor fi aduşi în ţară din Turcia cu o aeronavă militară, în seara de marţi, informează ...
Ministrul german al Apărării, aflat în vizită la Kiev, anunță că Ucraina va primi peste 100 de tancuri Leopard
Ministrul german al Apărării, aflat în vizită la Kiev, anunță că Ucraina va primi peste 100 de tancuri Leopard
Noul ministru german al Apărării, Boris Pistorius, aflat marţi la Kiev într-o vizită surpriză, a declarat că Ucraina ...
Boloș: Cadrul Financiar Multianual 2014-2020 ne-a adus deja peste 26 de miliarde de euro
Boloș: Cadrul Financiar Multianual 2014-2020 ne-a adus deja peste 26 de miliarde de euro
Cadrul Financiar Multianual 2014-2020 ne-a adus deja peste 26 de miliarde de euro şi tragem să salvăm până la ultimul ...