Principiul „Plăteşti pentru cât arunci” a fost legiferat. Românii vor achita mai puţin la întreţinere dacă sortează deşeurile

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Plăteşti pentru cât arunci”, conceptul implementat de mare parte dintre statele europene cu scopul de a îi determina pe cetăţeni să recicleze a fost legiferat şi în România. Ieri, 18 octombrie, a fost publicat în Monitorul Oficial un OUG care modifica şi completează Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor prin care se instituie această posibilitate. Decizia finală o vor avea însă autorităţile publice locale care sunt obligate ca, până în 2020, să asigure metode de reciclare pentru cel puţin 50% din masa totală de hârtie, metal, sticlă şi plastic  care se produc.
„În vederea stimulării colectării separate a deşeurilor de la populaţie, autorităţile publice locale aplică ca instrument economic „plăteşte pentru cât arunci”, acolo unde este posibil din punct de vedete tehnic, economic şi al protecţiei mediului”, se arată în OUG 68/2016.

Aplicarea acestui instrument se realizează în baza următoarelor criterii: cantitatea de deşeuri generată; tipuri de deşeuri generate; volumul recipientului; frecvenţa de preluare a deşeurilor.

Primăriile trebuie să pregătească sistemul de reciclare

De asemenea, actul normativ  stabilește că  producătorii de deşeuri şi deţinătorii de deşeuri au obligația să colecteze deșeurile separat, în cazul în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, economic şi al protecţiei mediului. Acestea nu se amestecă cu alte deşeuri sau materiale cu proprietăţi diferite. De asemenea, operatorii economici care colectează şi/sau transportă deşeuri au obligaţia de a asigura colectarea separată a acestora şi de a nu le amesteca în timpul transportului.

Potrivit actului normativ, care va intra în vigoare la zece zile de la publicarea sa în Monitorul Oficial, producătorii de deşeuri şi administraţiile publice locale sunt obligaţi să atingă, până la 31 decembrie 2020, un nivelul de pregătire pentru reutilizare, reciclare a hârtiei, metal, plastic şi sticlă ce provin din deşeurile menajere de minimum 50% din masa totală.

Sistem vechi în UE, nou pentru noi

Sistemul „plăteşte pentru cât arunci” este unul vechi pentru restul europenilor, datând din anii ’90. Se practică sub diverse forme şi în mare parte dintre statele din SUA. În oraşul german Dresda, spre exemplu, în 20 de ani de când se aplica sistemul, volumul deşeurilor a scăzut cu 50%, deşi sursele care generează deseuri – în special ambalajele – au crescut exponenţial. „În alte state civilizate există varianta ridicării deşeurilor pe zile: luni hârtia, marţí metalul etc. Există locuri unde, dacă cei responsabili cu salubritatea găsesc materiale reciclabile în tomberon, nu îţi ridică gunoiul deloc”, exemplifică reprezentanta Terra Milenium III.