Prinţul Paul a fost recunoscut de instanţă drept membru al Casei Regale. Decizia este irevocabilă

Prințul Paul este recunoscut oficial drept membru al Casei Regale. ÎCCJ a recunoscut sentința de la Lisabona dată în cazul Prințului Paul. Decizia este irevocabilă.
Economica.net - mar, 14 feb. 2012, 15:15

După această decizie, prinţul Paul are dreptul să vină la masa succesorală alături de Regele Mihai I. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a recunoscut, marţi, hotărârea din străinătate, aceea că el face parte din familia regală. Este o decizie finală, prinţul Paul face parte din familie regală.

Acest lucru a fost contestat de nenumărate ori de Regele Mihai I. Palatul Peleş este un motiv  de ceartă. Prinţul Paul a declarat că dacă o să fie recunoscut ca membru al familie regale, va lăsa Palatul Peleş poporului.

Prinţul Paul de România a cerut în instanţă, în numele tatăului său, Carol Mircea, recunoaşterea în România a hotărârii instanţei de la Lisabona din 1955, prin care Carol Mircea a fost recunoscut ca fiu legitim al Regelui Carol al ll-lea şi succesor al acestuia.

Procesul de exequator, deschis de Carol Mircea, prin fiul său, prinţul Paul de România, se referă la recunoaşterea hotărârii judecătoreşti de la Lisabona din 1955, prin care Carol Mircea a fost recunoscut ca fiu legitim al Regelui Carol al ll-lea şi succesor cu drepturi depline al acestuia, cu toate drepturile ce decurg din aceasta.

Procesul de exequator a început în România în 1991, la Tribunalul Bucureşti, procesul fiind strămutat la Tribunalul Teleorman. Pe lângă Carol Mircea Grigore de Hohenzollern, în proces figurează ca părţi regele Mihai I, regina Anna de Bourbon Parma, Monica Urdărianu (moştenitoarea Elenei Lupescu) şi Antonia de Hohenzollern.

În 29 decembrie 2008, Tribunalul Teleorman a admis cererea formulată de reclamantul Prinţul Carol Mircea Grigore de Hohenzollern de România prin moştenitorii săi, prinţul Paul de România, prinţul Nicolas Alexander, Emma Loise Ropner, moştenitoarea prinţesei Antonia de Hohenzollerm (soţia supravieţuitoare a prinţului Carol Mircea Grigore). Instanţa a dispus recunoaşterea în România, pentru a beneficia de puterea lucrului judecat, a sentinţei nr. 132 din 6 februarie 1955 pronunţată în dosarul nr. 234 din 4 decembrie 1954 al secţiei I -a a Tribunalului din Lisabona -Portugalia.

Hotărârea a fost menţinută la Curtea de Apel Bucureşti în 12 iulie 2010.

Carol Mircea a înaintat, în 1955, Tribunalului din Lisabona o cerere în care solicita să fie recunoscut ca fiu legitim al Regelui Carol al ll-lea şi succesor cu drepturi depline al defunctului rege. Instanţa portugheză i-a admis cererea. Ulterior, Tribunalul de Mare Instanţă din Paris a recunoscut autoritatea de lucru judecat în ceea ce priveşte acest caz.

Consilierul juridic al lui Carol Mircea Grigore de Hohenzollern, Markar Yazegian, explica faptul că Tribunalul portughez i-a admis la masa succesiunii – rezultate în urma morţii în exil a fostului suveran al României Carol al II-lea – alături de regele Mihai I, pe ultima soţie a regelui Carol al II-lea, Elena Lupescu şi pe Carol Mircea Grigore de Hohenzollern, fiul acestuia din prima căsătorie cu Ioana Lambrino. Potrivit explicaţiilor lui Markar Yazegian, recunoaşterea drepturilor succesorale nu a fost contestată, având şi valoare de recunoaştere a paternităţii.

Prinţul Carol Mircea al României a murit în 27 ianuarie 2006, la Londra, la vârsta de 85 de ani, succesori ai acestuia fiind soţia sa şi pe cei doi fii, Paul şi Alexandru.

Carol Mircea este fiul nelegitim al lui Carol al II-lea, primul rege din dinastia Hohenzollern născut în România şi una dintre cele mai controversate personalităţi politice româneşti.

Când România intra în Primul Război Mondial, Carol al ll-lea avea gradul de colonel, fiind comandantul unui regiment de vânători de munte. Prin urcarea pe tron a tatălui său, regele Ferdinand I, Carol devenea, la numai 21 de ani, moştenitorul direct al tronului României. De asemenea, devenea şi senator de drept în Parlament.

În timpul Primului Război Mondial, în 1918, când armata germană ocupase cea mai mare parte a ţării, întregul Guvern şi Casa Regală erau refugiaţi la Iaşi. Prinţul moştenitor avea diverse misiuni diplomatice şi conducea un regiment în spatele liniilor germane. În urma reuşitei unui atac, Carol a fugit din garnizoană cu iubita lui, Ioana (Zizi) Lambrino. Cei doi s-au căsătorit în secret, la Odessa, într-o biserică ortodoxă.

Te-ar mai putea interesa și
FOTO Turiștii polonezi revin pe litoralul românesc. Rainbow Tours estimează 2.300 de turiști pentru acest sezon
FOTO Turiștii polonezi revin pe litoralul românesc. Rainbow Tours estimează 2.300 de turiști pentru acest sezon
După 15 ani de la ultimul program charter operat între Polonia și litoralul românesc, turiștii polonezi pot ajunge din nou la Constanța cu zboruri directe. ...
FOTO Insula Lacul Morii: A început plantarea copacilor în viitoarea oază de verdeață a Capitalei
FOTO Insula Lacul Morii: A început plantarea copacilor în viitoarea oază de verdeață a Capitalei
Pasionații de infrastructură au postat imagini noi cu lucrările de amenajare a Insulei Lacul Morii. În imagini se observă ...
Taxa auto revine? De ce are nevoie România de o taxă de poluare şi cine ar trebui să plătească mai mult – Analiză 2Celsius
Taxa auto revine? De ce are nevoie România de o taxă de poluare şi cine ar trebui să plătească mai mult – Analiză ...
Autorităţile române trebuie să gândească o taxă de mediu dinamică, bazată pe emisiile reale ale autovehiculelor, ...
Anunţ oficial despre pensionarii din România. Date de la Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP)
Anunţ oficial despre pensionarii din România. Date de la Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP)
Numărul total al beneficiarilor de indemnizaţie socială pentru pensionari a fost, în mai 2026, de 882.177 persoane, cu ...